Ea a afirmat, în cadrul unor declarații publicate luni seară de Recorder, că s-a întâlnit cu Ilie Bolojan vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre pentru repartizarea unor spații suplimentare, potrivit News.ro.
De asemenea, ea a afirmat că nu a luat niciodată în calcul să demisioneze.
Ce spune șefa CCR despre întâlnirea cu Bolojan
„Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională. Unele chestiuni se pot rezolva și prin schimb de documente, prin corespondență, altele se pot rezolva telefonic, dar aspectele acestea, legate de care birouri, unde și cum, pentru astea chiar trebuie să discuți”, a declarat Simina Tănăsescu.
Întrebată dacă ea solicitase respectiva întâlnire, președinta CCR a adăugat: „Nu, n-am cerut-o în mod particular. Am adresat o întrebare la Secretariatul General al Guvernului, dar pentru a stabili modul în care ar fi posibil, fie și doar teoretic, să beneficiem de spații adiționale era necesară o întâlnire”.
Simina Tănăsescu susține că întâlnirea nu a fost anunțată public pentru că a avut loc la scurtă vreme după ședința respectivă de Guvern.
„O ședință a Guvernului în care s-a aprobat acest lucru, înțeleg că a fost o ședință extraordinară, am aflat de ordinea de zi prin mijloacele uzuale, iar între momentul în care s-a terminat ședința de Guvern și momentul în care a avut loc întâlnirea nici nu știu dacă a trecut mai mult de o oră, o oră și ceva. Fizic n-aveam când să anunț”, a mai declarat ea.
Ilie Bolojan, prima reacție după întâlnirea cu Simina Tănăsescu
„De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a precizat Bolojan, potrivit News.ro.
Premierul demis Ilie Bolojan, aflat la Oradea, a fost întrebat, luni, despre întâlnirea dintre el și președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu.
„Vedeți, de multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a precizat Bolojan.
Premierul a adăugat că, atunci când o persoană ocupă o funcție publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanți ai sistemului judiciar, dar că acest lucru nu înseamnă că a rezolvat cauzele care erau pe rol.
„Atunci când eram președinte de Consiliu Județean (n. red. Consiliul Județean Oradea), am avut întâlniri din nou pentru a rezolva probleme și mi-aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu. Și am avut întâlniri din nou cu reprezentanți ai conducerii Parchetului și am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediu. Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri și mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a mai spus Ilie Bolojan.
Surse: Decizie surpriză pe legea integrității
Președinta Curții, Simina Tănăsescu, nu va mai fi judecătorul raportor pentru Legea Integrității, conform unor surse Știrile PROTV. Decizia vine după scandalul privind întâlnirea dintre aceasta și premierul Ilie Bolojan.
Curtea Constituțională a discutat luni sesizările pe Legea integrității depuse de președintele Nicușor Dan și parlamentari de la USR și PNL pentru care Simina Tănăsescu era judecător raportor.
Conform surselor citate, în contextul criticilor formulate de PSD, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție la adresa Siminei Tănăsescu pe tema întâlnirii acesteia cu premierul interimar Ilie Bolojan, șefa CCR l-a desemnat în locul ei, ca raportor, pe Csaba Asztalos.
Președinta CCR a respins ferm că ar fi avut loc discuții despre dosarele Curții în afara cadrului legal, în contextul informațiilor apărute public.
În sesizarea trimisă la CCR, președintele Nicușor Dan susține că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.
Noua lege a integrității a fost contestată și de senatorii USR, alături de opt senatori PNL, fiind vizate două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală.
