Judecătorii CCR au primit super-imunitate. Pot fi urmăriți penal doar cu acordul colegilor
Senatul a aprobat, miercuri, cu 81 de voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, propunerea deputatului Adnagi Slavoliub, prin care judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) ar urmă să beneficieze de imunitate sporită.
Astfel, judecătorii CCR nu mai pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR, informează News.ro.
„Imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii CCR îşi pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni. Au fost preluate condiţii prevăzute în caz de infracţiunea flagrantă pentru deputaţi şi senatori, tocmai pentru a elimina speculaţia că judecătorii CCR ar aparţine de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracţiuni indiferent de condiţii”, precizează inițiatorul în expunerea de motive.
Alegeri 2024
11:53
Diana Şoşoacă a făcut o filmare în cabina de vot. Și-a adăugat numele cu pixul pe buletinele de vot și a pus ștampila
11:34
Traian Băsescu: Îi rog pe români să vină la vot şi să opteze pentru ce vor în continuare. În turul I este de fapt finala
11:23
Cristian Diaconescu: Este un moment crucial prin care vom trece ca ţară. Avem nevoie de oameni profesionişti să ne reprezinte
11:22
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A treia zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
„Judecătorii CCR nu pot pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judectăorului în cauză", se arată în propunerea de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
Potrivit formei adoptate pe 11 aprilie 2017 de Camera Deputaţilor, pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se fac doar de către Parchetul depe lângă ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine ÎCCJ.
Un alt alineat prevede ca, după încetarea mandatului de judecător CCR, acesta să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.
Aceeaşi propunere legislativă prevede ca, la încetarea mandatului de judecător CCR din motive medicale, acesta beneficiază de o sumă egală cu îndemnizaţia netă pe şase luni.
Proiectul legislativ a fost adoptat în forma apobată de Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decisional în acest caz.
De asemenea, Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat şi propunerea legislativă a deputatul PSD Eugen Nicolicea pentru modificare a alin.(4) al art.5 din Legea nr.47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, astfel: „Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, în prezenţa membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit cel mai mare număr de voturi”.
