Selecție de date INS de 8 martie: Vârsta medie a populaţiei feminine este cu 3,5 ani mai mare decât a celei masculine
Cu prilejul zilei internaționale a femeii Institutul Naţional de Statistică a transmis o selecţie de date şi informaţii statistice despre femeile din România.
Din cele 19042,5 mii persoane care la 1 ianuarie 2022 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9803 mii sunt femei, reprezentând 51,5% din totalul populaţiei rezidente;
În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5258,3 de mii de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,8% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 50,0%;
Vârsta medie a populaţiei feminine este cu cu 3,5 ani mai mare decât a celei masculine:
- vârsta medie naţională: 42,3 ani
- vârsta medie feminină: 44,0 ani
- vârsta medie masculină: 40,5 ani
• Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui;
• Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Brăila şi Caraș Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Bistrița-Năsăud;
• Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (52,9% din totalul femeilor de 65 ani şi peste);
• Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4073 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 41,5% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2022.
• În anul 2021 cele mai mari rate de fertilitate1 (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Vaslui (67,8‰), Suceava (63,2‰) și Iași (57,9‰), iar cele mai scăzute în județele Gorj (34,6‰) și Mehedinți (33,4‰). Fertilitatea feminină la nivel de țară a fost de 46,5 copii născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
• În anul 2021 numărul de născuţi-vii2 (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 193191 copii, rezultând o rată a natalităţii3 de 10,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-274 a fost în anul 2021 de 9,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori.
• Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2021, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.
• Faţă de anul 2020 în anul 2021, rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban de la 10,4 ‰ (în anul 2020) la 10,2‰, cât și în mediul rural de la 10,2‰ (în anul 2020) la 10,0‰ (în anul 2021). Rata de natalitate din mediul rural în anul 2021 a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendința înregistrată în ultimii ani.
.webp)
