Seceta în România a trecut la alt nivel. Râurile au început să dispară. „Este uscat”
După zece luni în care ploile au fost insuficiente în România, mai multe râuri au dispărut. Doar în regiunea Moldovei sunt patru care au secat complet, în timp ce din altele au rămas doar câteva fire de apă.
Dunărea este la jumătate din debitul ei normal, iar la centrala nucleară de la Cernavodă mai este un metru de apă până se declașează restricțiile pre-alertă. Seceta favorizează și incendiile. În ultima zi au fost peste o sută de focuri care au distrus mai bine de 500 de hectare cultivate cu grâu și rapiță.
În ultimele zece luni, în România, ploile au adus în sol puțin peste 400 de litri de apă pe metru pătrat.
2007, cea mai secetoasă perioadă de zece luni
În medie, într-o lună, s-au acumulat doar patru găleți de apă. Doar în 2007 a fost mai rău. Din toamnă și până în vară, atunci, s-au acumulat 379.9 litri pe metru pătrat.
Patru râuri secate, în regiunea Moldovei: Rebricea, Tutova, Lipova, Buhai
Râurile au început să dispară. În zona hidrografică Prut-Bârlad, sunt patru care au secat. Râul Rebricea nu are o picătură de apă pe cei 27 de kilometri din Iași până în Vaslui. Doar un panou care avertiza să fie păstrate apele curate mai amintește de existența lui.
Lăcrămioara Hranici, administrația bazinală apă Prut-Bârlad: „Nu se pot dezvolta nici plantele, nici viețuitoarele. Dacă este sec, este uscata albia cursului de apă, clar ca nu poate fi asigurat un mediu de viață”.
Cu o lungime a cursului de apă de peste 140 de kilometri, râul Putna - în urmă cu un an cu un debit de aproape 20 de metri cubi - este acum complet uscat în multe locuri. Sub podul construit peste el, pe drumul european 85, sunt ciulini și pietre.
Rar mai sunt locuri unde curge apa și culturile puse pe câmpurile din apropiere mor.
Ion Cotigă, viceprimarul din Vânători: „Cam de trei luni de zile nu a plouat deloc”.
Costică Sandu, fermier: „Aceasta este o cultură de porumb. Efectiv totul este compromis”.
Nicușor Halici, prefect de Vrancea: „Am ajuns la un deficit de apă pe mp de 550 de litri, atenție 550 de litri are nevoie solul din Vrancea la acest moment, lucru care nu se poate regla decât în câțiva ani dacă lucrurile vor reveni la normal”.
Cu un debit de 2.800 mc/s Dunărea este la jumătate din nivelul ei normal.
Centrala Nucleară de la Cernavodă, oprită în 2003
La Centrala Nucleară de la Cernavodă rezerva de apă este de doar un metru peste nivelul până la care se declanșează așa-zisă treaptă unu de restricții pre-alertă. În 2003, când fluviul a avut la intrarea în țară un debit de 1.800 mc/s, centrala s-a oprit.
Deocamdată nu sunt probleme. Se usucă și lacurile. După Amara din Buzău, la Moftinu Mic, Satu Mare, un heleșteu, rezervație naturală - unde pe o sută de hectare, acum câteva săptămâni, apă avea 2 metri adâncime - a secat complet.
Gheorghe David, primarul din Moftinu Mic: „Există o pierdere clară”.
Fără apă și cu o vegetație uscată, incendiile sunt tot mai frecvente. În ultimele 24 de ore au fost 123. Au ars 580 de hectare, majoritatea cultivate cu grâu și rapiță. Fermierii care sunt precauți au început să se doteze cu cisterne cu care se intervină până ajung pompierii și au oameni instruți să stingă focul.
Alexander Degianski, fermier: „În perioadele în care avem 35-40 de grade când paiele sunt uscate, grâul arde precum benzina. De aceea, în câmp se află obligatoriu cisterna cu 8.000 de litri de apă”.
Șapte județe, afectate de uscăciune
115 localități din șapte județe sunt afectate de uscăciune. 70 la sută din țară ar fi afectată de diverse faze ale așa-numitei secete pedologice, a anuntat ministrul Mediului, dar Petre Daea, propus din nou la Ministerul Agriculturii, pare neîncrezător.
Petre Daea, propus de PDS pentru funcția de ministru al Agriculturii: „Nu cred în acest procent. Sunt afirmațiile domnului Barna! Domnul Barna se refera la seceta pedologica și să fie bine înteles, planta nu poate trăi fără apă. Hrana trebuie asigurată, de aceea le transmit fermierilor să-și folosească resursele de care beneficiaza in zona respectiva”.
Un îndemn pe care fermierii unguri de la granița cu România îl respectă. Își udă câmpurile cu apă importatată din răul Mureș - pentru că la noi instațiile de irigat din zona Nădlac sunt distruse de 30 de ani.
Gheorghe Porunski, fermier: „Ne aflăm la granița de stat între România și Ungaria. În spatele meu este un camp de porumb irigat din Ungaria. Ei aduc apă de la o distanță de 60-65 de km, până aici și noi am avea în linie dreaptă de la Mureș, până aici undeva, la maxim 30-35 de km. Diferența între culturi se vede cu ochiul liber la noi. Se usucă pe când ei își permit să facă lot semincier”.
Pentru fermierii români, salvarea ar putea veni din cer. Meterologii anunță ploi pentru zilele următoare.
Până joi, la prânz, sunt valabile si două coduri, galben și portocaliu, de instabilitate atmosferică accentuată pentru aproape toată țara.
