Scandalul "mita pentru contracte". Ministrul Mihnea Costoiu si fostul sef al SGG, Eugen Bejenariu, audiati ca martori
Ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Mihnea Costoiu, a venit miercuri la DNA pentru a fi audiat ca martor in dosarul de coruptie privind inchirierea de licente IT pentru scoli, pentru care s-au platit aproximativ noua milioane de euro
Mihnea Costoiu nu a facut nicio declaratie la intrarea in sediul Directiei Nationale Anticoruptie, unde a ajuns in jurul orei 14.00. Potrivit unor surse judiciare, Mihnea Costoiu a fost chemat la DNA pentru a da declaratii in calitate de martor in dosarul privind inchirierea de licente IT pentru scoli, in care se fac cercetari pentru trafic de influenta, abuz in serviciu, dare si luare de mita. Tot miercuri este audiat la DNA si fostul sef al Secretariatului General al Guvernului Eugen Bejenariu.
In acelasi dosar au fost audiati, marti, Ioan Cordos, fostul secretar de stat din Ministerul Comunicatiilor, si Sorin Eftene, fostul director general interimar al Microsoft Romania. Procurorii l-au audiat, saptamana trecuta, si pe seful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, iar luni acesta a mers la DNA pentru a duce mai multe documente privind licentele IT pentru scoli.
Directia Nationala Anticoruptie a anuntat, in 10 iulie, ca procurorii Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie efectueaza cercetari in cauza penala constituita ca urmare a sesizarii Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013. "Obiectul sesizarii l-a constituit inchirierea si extinderea de licente educationale de catre, Ministerul pentru Societatea Informationala si Ministerul Educatiei Nationale care contrar dispozitiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au incheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existand indicii ca s-au efectuat plati privind o suma de aproximativ 9 milioane euro, destinate unitatilor de invatamant", a precizat DNA.
Potrivit sursei citate, in cauza s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem cu privire la savarsirea infractiunilor de trafic de influenta in legatura cu infractiuni de coruptie, luare de mita, dare de mita si abuz in serviciu. Cercetarile sunt efectuate sub aspectul: inchirierii unui numar de 179.259 licente pentru pachete de tip ProDesktop si 6.828 licente pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea in calcul a tuturor statiilor de lucru si a serverelor achizitionate in perioada 2001 - 2008 prin programele SEI 1 - SEI 5 si rural; determinarii incheierii contractului de furnizare produse in baza caruia MCSI s-a obligat sa plateasca pretul aferent numarului total de licente, mai mare cu 72.990 fata de numarul de licente utilizabile in sistemul educational in raport cu numarul de computere compatibile cu noile produse software, existand indicii privind crearea unei obligatii de plata a unui pret cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decat pretul pentru inchirierea licentelor efectiv utilizabile (contractul in valoare de 105 milioane USD a fost derulat in perioada 2004-2009); determinarii daca HG 460/2009 permitea incheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numarului de licente al MECTS pentru scoli; achizitiei de licente pentru pachete de tip ProDesktop si sisteme de operare Windows Server destinate unitatilor de invatamant corespunzator necesarului de licente; identificarii persoanelor implicate si a modului in care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuratiei hardware a statiilor de lucru si serverelor achizitionate in perioada 2001 - 2008, prin programele SEI I - SEI V si Rural si fundamentarea din punct de vedere tehnic a achizitiei din 2009.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA vizeaza trei contracte referitoate la licentele IT, derulate intre 2001 si 2013. Este vorba despre Contractul de inchiriere de licente Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, incheiat intre Guvernul Romaniei si Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, in valoare de 105 milioane de dolari, derulat in perioada 2004-2009, de Contractul de inchiriere de licente Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, incheiat intre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale si consortiul D-CON.NET, in valoare de 96 de milioane de euro, derulat in perioada 2009-2013, si de Contractul privind Sistemul Educational Informatizat (MEC SEI), incheiat intre Siveco si Ministerul Educatiei, in valoare de 124 de milioane de euro. In documentele anchetatorilor apare si numele lui Claudiu Florica, fost sef al Fujitsu in Romania, potrivit unor surse judiciare.
In mai anul trecut, Guvernul anunta ca va sesiza DNA pentru posibile fapte de natura penala ale fostilor ministri Daniel Funeriu si Valerian Vreme, care ar fi promovat o nota privind achizitia de soft educational, in baza careia ar fi efectuat plati de aproape 8 milioane euro fara temei, cu 5 milioane peste pretul real.
Concluzia rezulta dintr-un raport intocmit de Corpul de control al prim-ministrului in urma verificarilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informationala si la Ministerul Educatiei in legatura cu inchirierea de licente educationale. Actiunea de control a vizat perioada 2009-2012. In raportul Corpului de control se arata totodata ca imputernicirea acordata Ministerului pentru Societatea Informationala pentru efectuarea achizitiei a fost extinsa in mod ilegal printr-o nota semnata de fostul ministru de resort Valerian Vreme si de fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu si aproata de premierul de la acea data, Emil Boc. Prin nota aprobata de Boc, s-ar fi consemnat imprejurari necorespunzatoare adevarului si s-ar fi creat aparenta de legalitate a contractului de achizitionare, acuzau inspectorii guvernamentali.
Din nota de informare cu privire la activitatea in cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a optiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licentelor Microsoft a rezultat faptul ca s-a platit pentru un numar mult mai mare de licente inchiriate decat numarul de licente utilizabile in educatie. Din recalcularea valorii contractului cu numarul de pachete egal cu numarul de calculatoare a reiesit faptul ca a fost angajata o suma cu 5,4 milioane euro mai mare decat era necesar. Diferenta de plata intre pretul aferent numarului de licente educationale si pretul aferent licentelor educationale efectiv utilizabile in unitatile de invatamant a constituit paguba adusa bugetului statului.
