Rusia a pus capăt acordului militar încheiat cu România în 1994

62600642
IMAGO

Federația Rusă a pus capăt acordurile militare bilaterale încheiate în anii 90 cu 11 țări, printre care și cel încheiat cu România în martie 1994. Au fost, de asemenea, reziliate acordurile parafate cu state precum Germania, Marea Britanie și Polonia.

 

Prim-ministrul rus Mihail Mișustin a semnat un decret prin care instruiește Ministerul Apărării să pună capăt unei serii de acorduri militare cu 11 națiuni precum Germania, Marea Britanie, Polonia, România și Bulgaria, marcând o schimbare semnificativă în relațiile de apărare ale Moscovei cu țările NATO, scrie Novinite.

Ordinul legal a fost făcut public pe portalul oficial al guvernului rus pentru acte de reglementare.

Decretul specifică încetarea mai multor acorduri bilaterale de apărare, cum ar fi pactul dintre Ministerul Apărării din Rusia și Ministerul Apărării din Germania, semnat inițial la Moscova pe 13 aprilie 1993, și un acord similar cu Ministerul Apărării Naționale din Polonia din 7 iulie 1993.

Acordurile de cooperare cu Norvegia, semnate pe 15 decembrie 1995, sunt, de asemenea, afectate.

Acordul militar dintre România și Rusia, încheiat în 1994

Printre acordurile suplimentare reziliate se numără cele cu România (28 martie 1994), Danemarca (8 septembrie 1994), Regatul Unit (18 martie 1997), Olanda (18 iunie 1997), Croația (18 decembrie 1998), Belgia (19 decembrie 2001) și Republica Cehă (16 aprilie 2002), reflectând o reducere amplă a colaborărilor formale de apărare ale Rusiei cu aliații occidentali, potrivit TASS.

Acordul militar dintre România și Rusia din martie 1994 a fost semnat de președinții de atunci Ion Iliescu și Boris Elțîn.

Bulgaria rămâne un punct cheie în acest context, precizează Novinite. În 1992, Moscova și Sofia au semnat un Tratat de Relații Prietenoase și Cooperare, care a pus bazele relațiilor bilaterale de după Războiul Rece.

Acest tratat, semnat pe 4 august, a permis ambelor țări să urmărească proiecte comune, inclusiv în sectorul apărării. Prin încheierea actuală a acordurilor, Moscova semnalează o abatere de la cadrele de cooperare militară de lungă durată cu Bulgaria și celelalte țări NATO incluse pe listă.

Articol recomandat de sport.ro
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Clara, îndrăgostită de iubitul de 85 de ani: ”Are un spirit tânăr”
Citește și...
Crater și rămășițe de rachetă descoperite în Brăila, după ce avionul italian nu a nimerit drona intrată în spațiul aerian

Ministerul Apărării anunţă, vineri seară, că echipele din teren au identificat resturi din drona doborâtă şi din racheta interceptoare în judeţul Buzău, iar un crater şi rămăşiţe ale unei rachete aer-aer au fost găsite în judeţul Brăila.

De ce navele comerciale nu pot detecta dronele maritime. Explicația după cele două incidente din largul României

Incidentul deosebit de grav din spațiul nostru aerian este potrivit șefului Armatei legat de un atac furibund al rușilor asupra Odesei. Astfel, mai multe drone au ajuns și în Marea Neagră. 

Ce produse importă România din India, de aproape 900 de milioane de euro. Nicușor Dan vrea dublarea schimburilor comerciale

România vrea să își dubleze schimburile comerciale cu India. La un forum organizat cu ocazia vizitei oficiale a președintei acestei țări, la București, s-au întâlnit mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri care au discutat proiecte concrete.

Recomandări
ANIMAȚIE. Traseul dronei militare doborâte, în premieră, de un F-16 în România. Cum a ajuns la 90 de kilometri de București

O dronă de luptă a fost doborâtă, vineri, de un avion românesc de vânătoare F-16 la nici 90 de kilometri de centrul Bucureștiului. 

Prima reacție a NATO după ce România a doborât o dronă în Buzău. „Alianța e capabilă și pregătită să reacționeze”

NATO a reacționat, vineri, după ce România a doborât o dronă în Buzău și menționează că alianța „e pregătită și capabilă să reactioneze la orice potențiale amenințări aeriene”.

Negocieri încheiate cu un boicot. Votul pe legea salarizării ar putea fi amânat pentru august

Noua lege a salarizării este în pericol să nu fie votată în Parlament săptămâna viitoare, așa cum și-ar fi dorit Guvernul. Sindicatele din Sănătate și Educație nu s-au mai așezat la masa negocierilor, iar PSD anunță că nu o susține în forma acutuală.