Istoric: „Rusia lui Putin atacă verigile slabe ale Europei. România este, fără îndoială, una dintre ele”
Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior.
Democraţia este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles.
Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalţi îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro.
Wolton spune că a fost surprins de amploarea înţelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcţia politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.
Jurnalist, scriitor şi istoric, profesor la École Supérieure de Commerce din Paris, Thierry Wolton (74 de ani) e preocupat în mod special de istoria regimurilor comuniste, de Războiul Rece şi de influenţa sovietică în Occident. Mai multe dintre remarcabilele sale cărţi - între care „O istorie mondială a comunismului“, „KGB-ul la putere. Sistemul Putin“, „Reflecţii despre comunism“, „Întoarcerea vremurilor barbare“ - au fost traduse şi în România.
Istoricul cunoaşte bine situaţia din România şi Ungaria, despre care vorbeşte pe parcursul interviului cu mult aplomb. Afirmă că România nu a cunoscut cu adevărat democraţia după 1989 din cauza faptului că Revoluţia a fost confiscată de un grup de activişti comunişti şi de securiştii lui Ceauşescu. Din acest motiv avem până astăzi problemele pe care le ştim cu toţii – pe fundamente putrede nu se poate construi ceva solid.
Wolton priveşte cu foarte mare îngrijorare evoluţia evenimentelor pe plan mondial. Din nefericire, spune acesta, Europa a dormit prea mult timp. S-a trezit acum că există cineva, în Est, care îi vrea pielea. Pentru că aici, pe Bătrânul Continent, trăim în democraţie, nu se poate aplica reţeta regimurilor dictatoriale, unde se decide peste noapte ca untul şi brânza să fie înlocuite cu tunuri. Aici, europenii încearcă să împace capra cu varza şi să producă în continuare unt, dar să se apuce şi de făcut tunuri. Procesul e mai lent şi nu se va finaliza înainte de 2030. Asta înseamnă, afirmă istoricul francez, că Putin are această fereastră de oportunitate de patru ani în care ar putea încerca să profite şi să atace Europa.
La acest proces contribuie şi Trump, care admiră regimul dictatorial al lui Putin şi căruia îi displace Europa pentru că o consideră instabilă. Democraţiile în general, cu alegerile lor regulate, cu libertăţile lor, sunt instabile, iar lui Trump nu-i place asta. El preferă dictaturile, care i se par mai predictibile şi mai sigure.
În mod clar, spune Thierry Wolton, Europei i-ar merge mai bine dacă s-ar federaliza. Dar francezul se teme că acest proces, care e de durată şi întâmpină multiple obstacole, nu va avea timp să se finalizeze. Europa, cu modelul său democratic, rămâne neînţeleasă de ceilalţi, care vor să o distrugă.
„Să precizăm că nu cunosc situaţia în detaliu. Pot doar să o privesc în ansamblu, cu riscul de a greşi. Pot exista mai multe interpretări. Una ar putea fi una „complotistă”, care nu este neapărat falsă, pentru că uneori chiar şi teoriile conspiraţiei conţin un sâmbure de adevăr. Este clar că Europa se confruntă cu un adversar: Rusia lui Putin, care încearcă prin toate mijloacele să destabilizeze Europa democratică, atacând verigile sale slabe. România este, fără îndoială, una dintre aceste verigi slabe. Deci am putea interpreta asta ca una din nenumăratele manipulări ruseşti pentru a încerca să slăbească în general Europa. Nu se înşală neapărat cei care spun că există o tentativă de destabilizare a statului prin folosirea puterii judiciare”, a spus istoricul.
„O altă interpretare ar fi lupta dintre două clanuri de putere – politice, economice, judiciare, mediatice – unul încercând să îl înlocuiască pe celălalt. Sunt culisele puterii. Aceste lucruri se înţeleg de obicei abia peste ani, când istoricii îşi fac treaba. Pe moment, este foarte greu să te pronunţi. Dar aşa se poate explica faptul că, în funcţie de clanul căruia îi aparţin, partidele politice pot avea interpretări politice diferite asupra acestui lucru. Vom afla mai târziu dacă un partid aparţine unui anumit clan. Dar mai există şi o a treia explicaţie. Este realitatea pură: Justiţia din România este într-adevăr coruptă! Este clar! Poate exista o reacţie populară autentică, având în vedere anumite procese care au avut loc, iar oamenii îşi manifestă exasperarea în faţa unei Justiţii corupte. Poate că există şi tentative de capturare politică a acestei spontaneităţi. De aceea este extrem de dificil să vedem clar ce”, a adăugat Thierry Wolton.
