Guvernul da restul de bani pentru "Cumintenia Pamantului". Dupa campania "Brancusi e al meu", se infiinteaza Fondul Brancusi

Guvernul va plati de la bugetul de stat banii necesari pentru a completa suma stransa din donatii, astfel incat sa fie achizitionata sculptura ”Cumintenia pamantului”, cat si alte opere, pana la finalul lunii noiembrie, au declarat surse guvernamentale.

Scoasa initial la vanzare cu 20 de milioane de euro, in urma cu doi ani, "Cumintenia Pamantului" va intra acum in posesia statului, asa cum mostenitorii au acceptat la ultimele negocieri, pentru suma de 11 milioane de euro.

Primele 5 milioane au fost puse la dispozitie de guvern. Apoi, in aproape 5 luni de campanie, s-a strans din donatii suma de 1. 273.668 de euro. Diferenta de aproximativ 4.700.000 de euro va fi completata din fondurile Ministerului Culturii.

Crearea acestui fond este o premiera in Romania.

”Fondul Brancusi asigura accesul la opere de valoare culturala deosebita, incurajeaza implicarea societatii in sustinerea actului cultural si pune bazele unei viitoare strategii pentru achizitionarea de arta de catre stat. Fondul Brancusi va fi gestionat de catre Administratia Fondului Cultural National (AFCN), institutie publica aflata in subordinea Ministerului Culturii, si va permite la randul sau atat donatii individuale, cat si donatii din partea companiilor sau a altor organizatii”, potrivit MC.

”Cumintenia Pamantului” este o sculptura de tinerete a lui Constantin Brancusi.

Realizata in 1907, pe cand Pablo Picasso transforma pictura creand Domnisoarele din Avignon, ”Cumintenia Pamantului” reprezinta trecerea catre un nou mod de a gandi sculptura si catre etapa de maturitate a operei lui Brancusi. Alaturi de Sarutul si Rugaciunea, Cumintenia Pamantului marcheaza inceputul celei mai apreciate perioade din creatia artistului.

Este emblema “primelor sculpturi moderne din lume”. Influenta lui Brancusi asupra artei secolului XX nu poate fi subestimata.
In cadrul campaniei nationale ”Brancusi e al meu” s-au strans prin subscriptie publica 1.273.668 euro pana la 30 septembrie, dintre care mai bine de 800.000 euro au fost adunati in ultimele doua luni si jumatate.

”Cumintenia Pamantului” va fi achizitionata prin completarea sumei necesare de catre Guvernul Romaniei prin bugetul Ministerului Culturii, astfel incat lucrarea sa ramana in circuitul public si accesul la patrimoniul cultural national sa nu fie ingradit.

Sculptura va fi gazduita in curand de Muzeul National al Satului ”Dimitrie Gusti”.

Un fapt istoric mai putin cunoscut este ca o alta subscriptie publica majora la care au participat romanii, cea pentru inceperea constructiei Ateneului Roman, s-a realizat printr-o loterie nationala cu doua extrageri care au avut loc in 1886, adunand suma neta de 352.132 lei de aur (cf. studiului istoricului Gh. Adamescu, publicat in revista “Boabe de grau”, v. https://goo.gl/zClM5z).

Valoarea relativa a leului de aur fata de leul actual nu este simplu de calculat, dar ce stim cu siguranta e ca o paine costa 10 bani in 1886. Daca ne bazam pe aceasta informatie, valoarea relativa a unui leu de aur de la sfarsitul secolului al XIX-lea ar fi de circa zece ori mai mare decat a leului din 2016.

Asadar, suma adunata prin colecta publica “Dati un leu pentru Ateneu!” in 1866 a fost de aproximativ 3.500.000 lei la valoarea lor actuala (echivalentul a 781.000 euro). Deci romanii din 1866 au donat (printr-o loterie la care puteau sa si castige, de altfel) cu circa 40% mai putin decat conationalii lor din 2016. Trebuie spus ca strangerea de fonduri a continuat prin donatii pana la inaugurarea Ateneului in 1889, cu alte cateva colecte publice care s-au realizat intermitent pana in anul 1939, cand se incheie lucrarile de amenajare. Romanii au dat, astfel, cate un leu pentru Ateneu de-a lungul a 53 de ani, nu doar in patru luni si jumatate!

“Imi permit sa observ, ca om experimentat in strangerea de fonduri pentru proiecte culturale inainte de a fi ministru, ca subscriptia publica initiata de Guvernul Romaniei pentru achizitionarea Cuminteniei Pamantului este unul dintre cele mai originale modele propuse in momentul acesta intr-o tara europeana. Prin realizarea acestei forme de crowdfunding national, putem pune in dezbatere, finanta si aproba proiecte de interes public chiar cu sprijinul publicului carora li se adreseaza, prin contributiile unor mari grupuri de oameni uniti de o idee comuna. Asta va permite in timp crearea unor modele mixte, participative de finantare a culturii in statele unde administratia culturala e depasita de cererile si nevoile sistemului viu, dinamic. Cetateanul redevine astfel responsabil si beneficiar direct al actului cultural”, afirma ministrul Culturii, Corina Suteu.

Campania pentru Cumintenia Pamantului este si un exemplu de debirocratizare a actului cultural, de deschidere catre marele public pentru realizarea unui proiect de importanta nationala. 

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”