Românii donează mai mult. Au înțeles că obiectele în bună stare pe care nu le mai folosesc îi pot ajuta pe alții

×
Publicitate

Economia circulară face pași hotărâți în țara noastră pe măsură ce oamenii înțeleg că obiectele și hainele în bună stare pe care nu le mai folosesc îi pot ajuta pe alții.

Anul trecut majoritatea fundațiilor care acceptă inclusiv jucării, cărți și încălțăminte au colectat cu 4-5 sute de tone mai mult decât în 2023. Tot atâtea materiale de construcții i-au ajutat pe voluntari să ridice case, pentru familiile fără adăpost.

O vilă veche din centrul Capitalei a căpătat încă un rând de pereți, din cutii mari de carton. Înăuntru, sortate și aranjate frumos sunt mii de cărți, jucării, haine și încălțăminte. Toate, donații culese de o fundație.

Violeta Bîltac, Fondator:
”Avem undeva la 4-5 tone pe lună. Cele mai multe donații au fost la Galați și la Buzău”.

Ca să ajungă la o dubă plină cu saci și pungi de sortat, voluntarii se strecoară pe lângă trei buturugi, dăruite și ele. Le va primi un bătrân de la țară, la pachet cu o sobă. Dar primii vizaţi de donaţii sunt copiii cu risc de abandon școlar.

Față de acum 4 ani, când pandemia a iscat un val de proiecte în sprijinul semenilor, cantitățile primite de unele fundații au crescut de 5 ori. Oamenii donează însă şi obiecte nepotrivite.

Pentru reprezentanţii altei fundaţii, bilanțul anului trecut cuprinde două case noi făcute din cărămidă și alte materiale donate.

Andrei Postolache:
”Cu siguranță cea mai mare bucurie pe care o poți avea în viață e să dăruiești, să-i vezi pe ceilalți satisfăcuți și să știi că te așteaptă și anul următor”.

Cei care fac un gest caritabil trebuie să nu uite că voluntarii fundațiilor, ca filtre între donatori și primitori, sunt cei care au învățat, în timp, ce îi bucură pe semenii noștri sărmani, mai ales dacă sunt copii. Exact ce ne bucură pe toți - o carte fără foi rupte, un set complet de carioci, un puzzle cu toate piesele, acuarele fără culori lipsă, dulciuri în termenul valabilitate. Și dacă n-aveți nimic de dat, investiți timp. Fundațiile duc lipsă de voluntari consecvenți. 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Cât a ajuns să coste celebra carpetă „Răpirea din serai”. Prețurile neverosimile cerute pe site-urile de mică publicitate

Celebra carpetă „Răpirea din Serai”, care împodobea în trecut sute de mii de sufragerii din România, a revenit în atenție. Cei care mai au asemenea țesături le scot la vânzare la prețuri colosale, drept vechi obiecte de artă.

La solicitarea publicului, expoziția BODY WORLDS – Vital extinde perioada de vizitare

Vești bune la început de an! Expoziția BODY WORLDS – Vital, de la Biblioteca Națională, va fi deschisă publicului până la data de 16 martie 2025.

Rusia va da ”gaze comunitare” Transnistriei, prin România. Cinism rus: Tiraspolul nu a plătit oricum niciodată aceste livrări

Rusia va furniza în viitorul apropiat ”gaze umanitare” Transnistriei, iar livrările vor fi efectuate prin România. Demersul Kremlinului este unul cinic, în condițiile în care Tiraspolul oricum nu a plătit niciodată pentru gazele rusești.

 

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.