Românii care pleacă la muncă în străinătate pot ajunge victimele traficului de persoane. Ce trebuie să facă

După două luni în care nu au câștigat bani, mulți sunt dispuși să accepte orice slujbă. Iar patronii sau intermediarii îi pot păcăli cu promisiuni înșelătoare.

La Vama Nădlac se înregistrează de câteva zile un volum mai mare de ieșiri din țară, către occident. Sunt români care pleacă să muncească peste hotare. Pentru unii dintre ei e mai puțin important în ce condiții vor munci.

Bărbat: ”Și ce să fac aici în România, să mă duc să muncesc la cules de prune pe 100 de ron?”.

”Român: Merg la Budapesta, lucrez la teren de fotbal.
Reporter: Nu vă este teamă că nu veți mai primi atâția bani?
Român: Domne și dacă primesc cu 10.000 de forinți mai puțin, nu-mi pasă, numai să lucrez!”.

Citește și

BNR: Ne confruntăm cu riscul unei contracţii economice nemaivăzute în timp de pace

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Traficul vizează în primul rând persoanele vulnerabile

În satele din Bacău tinerii abia așteaptă terminarea stării de urgență, ca să poată pleca la muncă în afara țării. Știu că este riscant, dar nu mai au din ce trăi.

Răzvan Găbureanu, muncitor: ”Au mai fost care au lucrat câte 2 luni, nu le-au dat niciun ban și au plecat acasă vai de capul lor și-au bătut joc de ei.
Reporter: Merită riscul?
Muncitor: Merită, decât că la noi în România cu 50 de lei la zi, ce faci cu 50 de lei?”.

”Reporter: Unde vrei să pleci?
Muncitor: În Olanda. Salariul mediu se plătește bine, nu ca aici în țară. E bine tare.
Reporter: Nu te temi că ai putea cădea pe mâna escrocilor?
Muncitor: Nu, că acolo lucrează vărul meu și se plătește bine cu firma.
Reporter: Ai încredere în ce îți spune el?
Muncitor: Da, că lucrează de vreo 3 ani”.

Cu deplasări făcute pe încredere, fără contracte clare, semnate în țară, încep cele mai multe cazuri de exploatare în muncă și trafic de persoane, spun autoritățile.

Ciprian Ghițuleasa, purtător de cuvânt Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane: ”Este o mare nevoie de a-și asigura cele necesare, putem spune că anumiți oameni sunt disperați și tocmai starea aceasta îi determină să caute un loc de muncă în străinătate. Deci ei sunt oricum persoane vulnerabile, traficul vizează în primul rând aceste persoane vulnerabile”.

Dragoș Stănciulete este stabilit în Germania și cunoaște mulți români care s-au simțit înșelați când au venit să muncească. 

Dragoș Stănciulete, angajat în Germania: ”Foarte multe firme de intermediere au contract cu cele de aici din Germania. Și li se spune, pe cap de locuitor noi îți oferim 2.000 de euro. Oriunde te duci în Germania, patronul neamț îți zice îți dau suma respectivă, dar el îți vorbește despre brut. Și noi românii ne așteptam să vedem acei bani, dar nu îi primim. Primește undeva la 25-30 % mai puțin din cei 2.000, deci undeva la 1.500- 1.600. Patronul oprește banii pentru a plăti șomaj, sănătate”.

”Promitea una, când ajung acolo e alta”

Ana lucrează de mulți ani la o mare firmă italiană din domeniul agriculturii, unde sunt multe românce angajate. Declară că angajatorul italian are 3 salariați care fac recrutare și orice viitor angajat poate primi încă din țară contractul, pentru a-l studia. 

Ne spune că unii fermieri italieni sau intermediari apelează la un tertip - plata cu ora, nu la lună. Chiar dacă aparent oamenii cred că vor câștiga mai bine, pot avea zile în care lucrează mai puțin.

Ana, salariat din Italia: ”Li se promite una și când ajung acolo era alta, în sensul cu banii, cu cazarea. Și eu am fost la diverse firme și le-am luat cu microbuzul că nu au condiții, că nu au de muncă, sau că nu le-a dat banii. Să fie foarte atenți cu cine intră în contact, să se documenteze puțin”.

Ciprian Ghițuleasa, purtător de cuvânt Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane: ”Situațiile în care oamenii sunt exploatați sunt multe și cele în care sunt înșelați sunt cele mai multe. Când ne referim la trafic de persoane, vorbim și de exploatare prin muncă, în cazul de față, dar vorbim și de un consimțământ viciat, adică oamenii sunt înșelați sau mai rău sunt luați cu forța”.

Autoritățile îi avertizează pe oameni să țină seama de recomandările privind angajarea în alte țări.

Contractul ferm, cel mai important

În primul rând, contractele ar trebui încheiate în limba română sau într-o limba pe care să o înțeleagă titularul, apoi să se intereseze exact ce muncă vor presta, ce program de lucru au, dar și ce drepturi și beneficii le sunt asigurate.

Toate promisiunile și condițiile de lucru trebuie prevăzute în scris, în contractul pe care să îl puteți citi și înțelege. În plus, trebuie refuzat orice angajament care poate lăsa loc unui șantaj ulterior, cum ar fi plata transportului sau bani dați cu împrumut de angajator sau intermediar.

În baza unor astfel de angajamente pot să vă fie fie imputate sume din câștigul lunar sau amânată plata salariului. Și nu uitați, niciun angajator nu are dreptul să vă sechestreze la locul de muncă sau să vă rețină actele de identitate.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl