Romania trebuie sa decida cati refugiati poate primi din Orient si Africa. Cum sunt primiti azilantii la noi in tara
Romania ar trebui sa decida cati imigranti poate gazdui din numarul total de refugiati sositi in Europa, cu precadere in Italia si Grecia, de pe continentul african si din Orient, o propunere in acest sens fiind de competenta MAI.
La finalul reuniunii Consiliului European de Vara din 25-26 iunie, liderii europeni au convenit ca statele membre sa preia 40.000 de imigranti veniti in Italia si Grecia prin Marea Mediterana. Presedintele Klaus Iohannis afirma ca fiecare stat va decide pe baza de voluntariat cati migranti poate primi.
Dupa ce toate propunerile vor fi stranse, se va verifica daca cifra insumata de acestea acopera numarul total de 40.000 de migranti. In caz contrar, Iohannis aprecia la vremea respectiva ca ar putea fi nevoie de o noua discutie la nivelul Uniunii Europene pentru a se ajunge la o solutie. Acest mecanism are, insa, un caracter temporar, pe o perioada de doi ani.
SUMARUL EVENIMENTELOR:
► Cum sunt primiti azilantii in Romania
►Ministrul Sanatatii: Imigrantii ce vor fi repartizati Romaniei vor fi controlati medical
►Analiza StirileProTV: Europa, in fata unui exod fara precedent. Cum poate deveni Romania "poarta" spre UE pentru imigranti
Vicepremierul pentru securitate nationala, Gabriel Oprea, a organizat joi o sedinta a Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta, in care s-a decis "analizarea oportunitatii dezvoltarii preventive a infrastructurii necesare pentru cresterea capacitatii de primire si gestionare a unui numar sporit de imigranti".
"Aceasta in conditiile in care avem la dispozitie, la nivelul intregii tari, sase centre regionale de cazare pentru solicitantii de azil, cu o capacitate totala de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind in prezent de aproximativ 20%", a adaugat Oprea, potrivit Agerpres.
Conform OG 22/2014 care modifica Legea azilului, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrari, "poate propune preluarea de catre Romania a unor refugiati aflati pe teritoriul unor state terte care au fost recunoscuti potrivit Conventiei de la Geneva sau, in baza principiului impartirii responsabilitatii intre statele membre ale Uniunii Europene, a unor persoane care au primit o forma de protectie intr-un stat membru al Uniunii Europene aflat in dificultate. Numarul si conditiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotarare a Guvernului".
Pe de alta parte, Romania a sustinut la nivel oficial ca, desi pe subiectul migratiei este necesar un raspuns solidar, coordonat si cuprinzator la nivelul Uniunii Europene, trebuie luate totusi in calcul realitatile economice si sociale specifice din statele membre.
Statele membre nu sunt nevoite sa gestioneze numai din fonduri proprii problematica imigrantilor. La nivelul Uniunii Europene exista Fondul pentru azil, migratie si integrare, dar Romania nu are alocate sume prin acest instrument. Bucurestiul beneficiaza, insa, pana in 2020, de aproape 100.000.000 euro printr-un alt instrument, Fondul pentru securitate interna, pentru ameliorarea capacitatilor de primire a refugiatilor si securitatea frontierelor.
Concret, 61.151.568 euro sunt alocati prin Instrumentul pentru frontiere si vize, iar 37.150.105 euro, prin Instrumentul pentru cooperarea politieneasca si gestionarea crizelor. Pe langa sumele mentionate, Romania mai are la dispozitie si 180.000 euro pentru actiuni specifice.
De altfel, Klaus Iohannis s-a pronuntat in aprilie si pentru cresterea bugetului agentiei europene Frontex, subliniind atunci implicarea Romaniei in actiunile acestei structuri, dar si disponibilitatea de a trimite mai multi experti in zona Marii Mediterane.
In ceea ce priveste cauzele migratiei, pozitia Romaniei este ca statele din zona africana, dar si cele arabe au nevoie de un sprijin pe termen lung astfel incat sa fie eradicata saracia, considerata radacina conflictelor din regiunea respectiva.
Conform Agentiei europene pentru supravegherea frontierelor Frontex, in iulie au ajuns la granitele Uniunii Europene de trei ori mai multi imigranti fata de aceeasi luna a anului trecut, numarul acestora ajungand la 107.500. In iulie 2014 au fost 70.000.
In primele sapte luni din 2015, numarul imigrantilor a ajuns la 340.000, fata de 123.500 in aceeasi perioada a anului 2014, creand o presiune fara precedent asupra autoritatilor din Italia, Grecia si Ungaria, afirma Frontex.
Conform ultimelor date oficiale, in Grecia au sosit anul acesta 135.000 de imigranti clandestini, iar in Italia aproape 94.000. Pe ansamblu, cei mai multi imigranti ilegali vin din Eritreea (circa 25.000 anul acesta), Nigeria (12.000), Somalia, Siria, Gambia si Bangladesh.
Cum sunt primiti azilantii in Romania
Inspectoratul General pentru Imigrari (IGI) este institutia care gestioneaza situatia strainilor ajunsi in Romania pe cai legale sau ilegale, potrivit Agerpres.
IGI are in subordine sase Centre Regionale de Cazare si Proceduri de Azil - la Timisoara, somcuta Mare (judetul Maramures), Radauti (judetul Suceava), Galati, Giurgiu si Bucuresti, avand o capacitate totala de aproape 1.000 de locuri.
In aceste centre sunt procesate cererile de azil depuse de straini care se afla in Romania sau la frontiera, se asigura asistenta si cazare solicitantilor care nu dispun de mijloace de intretinere, precum si refugiatilor si persoanelor cu protectie subsidiara. Centrele sunt in regim deschis, solicitantii de azil avand o sedere legala in Romania pe toata durata procedurii de azil.
Centrele de azil dispun de cabinete medicale, incaperi special amenajate pentru activitati recreative, sportive si educationale.
Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, solicitantii de azil beneficiaza de o suma de 3 lei/zi/persoana pentru hrana, 1,8 lei/zi/persoana pentru cazare si 0,6 lei/zi/persoana pentru alte cheltuieli. Se adauga asistenta medicala primara si spitaliceasca de urgenta gratuita, asistenta medicala si tratament gratuit in caz de boli acute sau cronice.
Alte beneficii: acces pentru copii la invatamant scolar obligatoriu ca si minorii cetateni romani, participare la activitati de adaptare culturala, acces la piata fortei de munca dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil (in situatia in care procedura de azil nu a fost finalizata).
In centrele de cazare, capacitatea camerelor este de pana la 10 locuri. in practica, numarul de locuri de cazare poate fi diferit, in functie de componenta grupurilor cazate (barbati, femei, familii sau familii cu copii etc.).
In centrele din Galati, Timisoara, Radauti, somcuta Mare si Giurgiu, grupurile sanitare sunt comune, separate pentru femei si barbati, iar la Centrul din Bucuresti fiecare camera de cazare dispune de un grup sanitar propriu (toaleta si dus). Toate au cabinete medicale.
De asemenea, toate centrele de cazare sunt dotate cu spatii destinate prepararii hranei, cu masini de spalat haine. Curatenia in camerele de cazare si in spatiile comune (bucatarii, bai, holuri) se asigura de catre solicitantii de azil, prin rotatie.
Procedura la sosirea in centru
Mai intai, azilantii sunt informati asupra drepturilor si obligatiilor pe care le au si cu privire la ce urmeaza. Sunt amprentati si fotografiati, apoi li se elibereaza un document temporar de identitate care atesta calitatea de solicitant de azil si dreptul de a ramane pe teritoriul Romaniei pana la ramanerea definitiva a hotararii /deciziei privind cererea de azil.
Se face si o examinare medicala, ocazie cu care se constata daca persoana in cauza sufera de vreo afectiune medicala si daca exista sau nu indicii ca persoana in cauza a fost victima a torturii sau a altor tratamente inumane ori degradante.
Ulterior, azilantii sunt repartizati in una dintre camerele de cazare. Fiecare primeste doua cearsafuri, o fata de perna si obiecte de igiena personala (sapun, pasta de dinti, periuta de dinti, pasta si aparat de ras), precum si vase pentru gatit si servit.
Cele sase centre au regim deschis, astfel incat persoanele care depun cerere de azil pot parasi centrul, dar cu respectarea Regulamentului de ordine interioara. De regula, accesul in si din centre se realizeaza zilnic, in intervalul 6,00 - 22,00.
Solicitantii de azil pot parasi localitatea de resedinta, cu aprobarea administratiei. Daca detin mijloace de intretinere, isi pot stabili resedinta in mod liber, cu conditia comunicarii adresei functionarilor IGI.
Asistenta acordata persoanelor care au obtinut o forma de protectie
Asistenta guvernamentala acordata persoanelor care au obtinut o forma de protectie are ca scop integrarea acestor persoane in societatea romaneasca. Obiectivul general al politicilor privind integrarea este acela de a ajuta refugiatii sa se autosustina, sa devina independenti fata de asistenta oferita de stat sau de organizatiile neguvernamentale si sa participe activ in societatea romaneasca din punct de vedere economic, social si cultural.
Conform legislatiei in vigoare, persoanele care au obtinut o forma de protectie beneficiaza de aceleasi drepturi economice si sociale ca si cetatenii romani: dreptul la un loc de munca, la o locuinta, la asistenta medicala si asistenta sociala, asigurari sociale, la educatie.
Pentru a veni in sprijinul integrarii acestei categorii de persoane, IGI desfasoara programe de integrare, sustinute pe o perioada de sase luni, cu posibilitatea de prelungire pentru alte sase luni. in acest interval, refugiatii beneficiaza cazare intr-unul dintre centrele administrate de IGI, acordarea, pe o perioada de 2 luni, a unui ajutor material in cuantum egal cu al solicitantilor de azil, cursuri de orientare culturala, consiliere sociala si suport psihologic, cursuri de limba romana.
In cazul in care persoanele care au obtinut o forma de protectie se incadreaza in categoria cazurilor speciale - persoane cu handicap, persoane care au atins varsta pensionarii si nu beneficiaza de pensie, minori neinsotiti, victime ale torturii si/sau familii monoparentale cu copii minori - acestia pot beneficia de prelungirea programului de integrare pana se constata disparitia starii de vulnerabilitate.
De asemenea, prin Agentiile de Ocupare a Fortei de Munca, persoanele care au obtinut o forma de protectie beneficiaza de un ajutor material nerambursabil in valoare de 540 de lei pe o perioada de sase luni cu posibilitatea de prelungire cu alte trei luni.
Complementar asistentei guvernamentale, ONG-urile care implementeaza proiecte finantate prin Fondul European pentru Refugiati acorda diverse forme de asistenta, de la asistenta medicala si psihologica si facilitarea accesului la educatie si la sistemul de sanatate pana la acces pe piata muncii si oferirea de hrana, imbracaminte, incaltaminte si produse de uz casnic.
