Uriaș depozit de gunoi, ascuns de autorități prin îngroparea deșeurilor, în Baia de Arieș. Plasticul, găsit și în pești
Atenție, peștele de râu de munte conține mult microplastic! Așa ar trebui să sune avertismentul autorităților sanitare, în viitorul apropiat.
Campania România la PET vă arată cum plasticul aruncat pe malurile apelor, dar și pe câmpuri și pășuni, ajunge în alimentația noastră.
Microplasticul nu dispare atunci când peștele este gătit, iar la laborator se vede cum aceste viețuitoare conțin particule mici în tot organismul.
Terenurile agricole și albiile râurilor sunt locurile în care se aruncă masiv deșeuri, iar gunoiul are un circuit în natură.
Când apar gropi de gunoi ilegale și oamenii le sesizează, autoritățile locale dreg busuiocul încălcând legea și mai grav - toarnă pământ peste mormanele de mizerie.
Gunoiul este acoperit cu pământ
Plasticul îngropat devine microplastic și, într-un final, intră în organism, pentru că se plimbă pe lanțul trofic.
În vestita Țară a Moților, în Munții Apuseni, la granița județelor Alba și Cluj, sunt locuri de o frumusețe rară, cu potențial turistic uriaș. Baia de Arieș e un fost orășel minier, ridicat pe malurile râului Arieș.
La periferia urbei găsim un uriaș depozit clandestin de gunoi, iar urme recente dovedesc îngroparea deșeurilor aruncate până aproape de cursul apei.
Radu Stoica e activist de mediu, are o fundație care organizeaza periodic strângerea gunoiului de pe Valea Arieșului. A filmat acest loc în urmă cu câteva luni și deșeurile erau toate, la vedere. Situația s-a schimbat însă, după ce omul a făcut sesizări la primărie și în mediul online, doar că gunoaiele nu au fost adunate.
Radu Stoica, activist de mediu: ”Am crezut că au strâns, eram curios”.
O suprafață cât două terenuri de fotbal, pe malul drept al Arieșului, a fost răscolită și nivelată, cu buldoexcavatorul.
Peștii sunt plini de microparticule de plastic
Am semnalat și noi situația pe rețelele de socializare, iar comisarii Gărzii de Mediu s-au sesizat rapid, deși mai fuseseră și în trecut avertizați de către activistul de mediu despre dezastrul din natură. Șeful instituției pe județul Alba a condus echipa mobilizată pe teren.
La Baia de Arieș, pasc vacile pe lângă folii, PET-uri, pungi și alte mase plastice, iar pescarii prind pește pe care îl pun apoi pe masă, familiei. Pește am dus și noi la laborator, pentru analiza de microplastic.
Ioana Marica, masterand la Facultatea de Fizică, Universitatea Babeș-Bolyai: ”Am descoperit fibre, polietilenă, celălalt pește, aceleași rezultate”.
Prof. dr. Simona Panzaru, Facultatea de Fizică, Universitatea Babeș-Bolyai: ”Probabilitatea era mică”.
Dănuț Hălălai, comisar șef Garda de Mediu Alba: ”Facem procedura, mergem la primărie”.
Echipa de control a mers direct la primărie, unde edilul orașului Baia de Arieș a recunoscut că a solicitat oamenilor săi să ecologizeze zona și au făcut cum au știut. De față cu comisarii spune că el a cerut nivelarea terenului și implicit îngroparea deșeurilor, dar că n-a știut că este infracțiune, din 2022.
”Reporter: Știți că e infracțiune?
Traian Pandor, primar la Baia de Arieș: E, asta se zice de ani de zile”.
Transilvania are râuri de PET și ogoare cu gunoi
Primarul își pune cenușă în cap și se scuză.
Traian Pandor, primar la Baia de Arieș: ”Îmi pare rău”.
Am revenit la terenul cu pricina, a doua zi după controlul Gărzii de Mediu. Surpriza? Ne-a părut suspect fumul dens, degajat în zonă. Cineva a adunat mormane și apoi a incendiat gunoiul de la suprafață, adică o altă infracțiune.
La fața locului am găsit un angajat al primăriei, însoțit de un localnic. Aveau o greblă lângă ei și o sticlă cu benzină, dar se jură că nu ei au dat foc, ci ar fi venit, la rândul lor, alertați de fum.
Vrem, nu vrem, suntem o țară invadată de plastic, chiar și în zone ale României despre care se spune că au oameni gospodari și harnici.
Transilvania are însă râuri de PET-uri și ogoare cu gunoi. Comunități montane și submontane dezvoltă un dezastru ecologic la vedere, cu efecte pe termen lung.
