România la PET. Insulele de plastic din ”Delta Carpaților”, unde jumătate dintre localnici aruncă gunoiul pe unde apucă

Știrile PRO TV prezintă campania România la PET, prin care vă dezvăluim cum ne poate îmbolnăvi modul iresponsabil și ilegal în care sunt gestionate deșeurile.

Plasticul ajunge microplastic și intră într-un circuit în lanțul trofic - particule minuscule pătrund în pânza freatică și în țesuturile vietăților pe care, ulterior, noi le consumăm.

Acest demers jurnalistic în premieră este bazat pe analize de laborator elocvente.

Sunt multe locuri în țară în care, de ani de zile, edilii scapă ilegal de deșeuri. Comunități în care nici localnicii nu au contracte de salubritate, deși produc gunoi zilnic. România adună așa tot mai multe surse prin care microplasticul este integrat în natură și ne invadează viețile.

Citește și

România, codașă în Europa la reciclare. Cât ar trebui să recicleze țara noastră până în 2035

Primăria nu îi amendează pe cei care aruncă deșeurile

Un astfel de caz am găsit într-o zonă protejată din județul Brașov. Surpriza mare e la laborator, unde se observă clar ce nu vedem cu ochiul liber: plasticul aruncat ajunge peste tot.

Așa arată un dezastru ecologic, în județul Brașov, pe raza comunei Dumbrăvița. În plină vară, cu călduri mari, râul Homorod e sufocat de PET-uri și deșeuri urât mirositoare.

Totul se întâmplă la marginea localității, în ceea ce specialiștii și oamenii locului numesc ”Delta Carpaților”, o zonă cu lacuri, faună și floră specifică, spre care se îndreaptă insula de plastic. Mai departe, Homorodul se varsă în râul Olt.

Rareș Năstase: ”Râul traversează comunitatea și mai preia și alți doi afluenți mai mici, astfel că marea de PET-uri e rezultatul a tot ce se aruncă pe traseu. Am chemat Garda de Mediu la fața locului, iar comisarii i-au convocat pe viceprimar și pe reprezentantul unei firme care să ridice deșeurile.

Ceea ce nu văd nici comisarii și nici oamenii primăriei este că mai aproape de vărsarea Homorodului în salba de lacuri, apoi în Olt, se mai găsește un prag unde s-a format o a doua insulă de PET- uri, de două ori mai mare decât prima.

Doar cu drona poate fi observată, fiindcă râul are malurile acoperite cu vegetație foarte deasă și e împrejmuit de un perimetru mlăștinos, imposibil de parcurs la picior. Implicit, un loc din care greu, dacă nu imposibil de ridicat deșeurile”.

Viceprimarul e realist. Recunoaște că în localitate nu se dau amenzi pentru aruncarea deșeurilor, dar și că doar jumătate dintre gospodării au contracte semnate cu firma de salubrizare, pentru ridicarea gunoiului.

Viorel Lucian Negrei, viceprimarul comunei Dumbrăvița: ”Legislația permite oricărui edil să introducă în localitate o taxă locală, care poate fi și de 10 ori mai mare decât prevede contractul cu societatea de salubrizare pentru cei care refuză un astfel de contract. Toți localnicii produc gunoi, dar practic una din două gospodării scapă de gunoi pe unde apucă”.

”Cine aruncă? Lumea, și lumea suntem noi!”

Localnic: ”Noi suntem mai proști, că plătim sau cum, de ce nu îi obligă?”.

Plătește doar cine vrea, din moment ce edilii nu vor să-și supere electoratul, așa cum susține unul dintre consilierii locali.

Popa Zachiu, primarul comunei Dumbrăvița: ”Da, trebuie să facem informare… pentru mine a fost un șoc”.

Anisia Costescu, consilier local: ”Gargară, minciună”.

Pentru gunoi aruncat în râu, comisarii Gărzii de Mediu pot sancționa primăria, dacă deșeurile sunt în intravilanul localității, dar și instituția Apele Române, dacă deșeurile sunt găsite în extravilan.

Așadar, e un caz tipic în care o primărie poate contesta amenda și, în baza legii, are toate șansele să câștige și să obțină anularea contravenției.

Localnic: ”Cine aruncă? Lumea, și lumea suntem noi!”.

Am luat și noi 10 litri de apă, din aval de prima insulă, de la Homorod, pentru a fi testate la un laborator de la noi.

Rareș Năstase: ”Am dus bidonul la Facultatea de Fizică a Universității din Cluj, acolo unde profesorul doctor Simona Pânzaru și doctoranzii săi au un laborator în care pot detecta, cu ajutorul unor laseri speciali, 4 forme de plastic, din sol și apă – de la PET, POLIETILENĂ, POLYPROPILENĂ și POLISTIREN”.

Particulele de plastic se depun în organe

Prof. dr. Simona Pânzaru, Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyay Cluj: ”50 de fragmente… ”.

Cel mai grav este că râurile în care se descompun recipiente plastice, sticle, fibre și țesături de tot felul, sunt surse de alimentare cu apă pentru foarte multe localități de la noi.

Apa trece, ce-i drept, prin stațiile aferente, însă, atenție, specialiștii afirmă că nimeni nu ia în calcul nivelul de micro și nanoplastic, legislația nu prevede așa ceva.

Prof. dr. Simona Pânzaru, Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyay Cluj: ”O fundație pentru protecția mediului a demarat anul trecut un studiu care a vizat 21 de râuri mari de la noi. Probele de apă au fost duse la Institutul de Fizică de la Magurele și cercetarea a demonstrat că microplasticul este, în cantități mai mici sau mai mari, dar cuantificabile, în toate aceste ape”.

Cercetători din Olanda au publicat un studiu în care au arătat dovezi clare privind microplasticul din sângele uman. Au demonstrat că particulele se plimbă în sânge, călătoresc prin corp și se depun în organe.

Articol recomandat de sport.ro

Dan Șucu este noul proprietar al clubului Genoa: ”Pachetul majoritar de acțiuni a fost vândut!” | OFICIAL