România, codașă în Europa la reciclare. Cât ar trebui să recicleze țara noastră până în 2035
Ca la multe alte capitole, suntem codașii Europei și la capitolul la reciclare, cu puțin peste 13 procente.
Totuși, în ultima perioadă prin diferite pârghii, oamenii au început să fie motivați să nu mai ignore colectarea selectivă. Beneficiază de o reducere a taxelor de gunoi sau primesc recompense în bani, ori produse. Pe lângă cetățeni, și companiile își măresc platformele de reciclare.
Locatarii unui bloc din Capitală care au reușit să recicleze o cantitate însemnată de hârtie au primit 5.000 de euro în urma unui concurs.
„Ne-am gândit să-l folosim pentru achiziționarea și instalarea de panouri fotovoltaice pe terasa blocului”
Costin Buturoagă, președinte asociație de proprietari: „Ne-am gândit să-l folosim pentru achiziționarea și instalarea de panouri fotovoltaice pe terasa blocului nostru. Implicarea a fost totală, a fost din partea tuturor vecinilor, indiferent de vârstă, sex sau naționalitate.”
Este doar un exemplu însă. Până în 2025, România trebuie ajungă la un nivel de reciclare al deșeurilor de 55%.
Mihail Tănase, specialist harta reciclării: „România s-a angajat ca până în 2035 să mai depoziteze la groapă maxim 10% din deșeurile municipale, iar pentru acest lucru ar fi nevoie și de colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, care în momentul acesta în București nu se face absolut deloc pentru că nu există o stație de compostare autorizată”.
Ce nu ar trebui să arunce românii în coșul de gunoi menajer
Și recipientele din plastic în care au fost soluții de curățenie ori de îngrijire personală, cum ar fi cele de șampon, gel de duș, ori tuburile de cremă, sunt acceptate de majoritatea firmelor de reciclare, deși de cele mai multe ori oamenii le aruncă în coșul cu gunoi menajer.
Atenție la recipientele produselor cu conținut chimic pe care le folosim ca să dezinfectăm, de exemplu, bucătăria ori baia. Ele nu trebuie amestecate cu restul deșeurilor din plastic pentru că pot conține urme de substanțe pericolase care pot contamina și restul ambalajelor.
La o firmă de colectare și reciclare de lângă București ajung într-o lună în jur de 50 de tone de recipiente de detergenți ori cosmetice. Cu ajutorul unei instalații inteligente, ele sunt separate automat.
Vlad Ioancea, directorul adjunct al unei firme de colectare și reciclare: „Tehnologia instalației are la bază un fascicul de lumină. Fiecare tip de material reflectă lumina în mod diferit, aceste date sunt preprogramate în sistem, iar în momentul în care orice tip de ambalaj trece prin fasciculul respectiv, sistemul știe ce material este și dacă să îl evacueze sau să îl lase pe bandă.”
Statul român nu a pus la punct un sistem de colectare selectivă a deșeurilor
Statul nu a pus încă la punct un sistem pentru colectarea separată a acestor deșeuri. Încep totuși să apară inițiative private. Un lanț de hypermarketuri, de pildă, a amenajat în magazinele din toată țara mai multe puncte unde oamenii pot duce aceste ambalaje.
Valer Hancaș, directorul de comunicare al unui lanț de hypermarketuri: „Ambalajele de detergenți lichid, ambalajele de cosmetice, chiar și tuburile de pastă de dinți, ele pot fi colectate și reciclate, transformându-se din nou, la rândul lor, în materie primă pentru alte ambalaje.”
Un alt proiect pilot a fost implementat într-un alt lanț de hipermarketuri care a strâns în câteva luni 100 de kilograme de plastic.
