România a cerut Ucrainei să sisteze lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe. Tensiuni între București și Kiev

×
Codul embed a fost copiat

Lucrările de dragare făcute de ucraineni pe canalul Bâstroe crează tensiuni între autoritățile române și cele din Ucraina. Oficialii de la București spun că ucrainenii nu scot doar aluviuni, ci adâncesc canalul, punând în pericol Delta Dunării.

România a cerut Ucrainei să oprească lucrările. Guvernul a decis să trimită experți în Delta Dunării, iar Ministerul Transporturilor a informat autoritățile europene.

Pentru a doua oră în mai puțin de o săptămână, autoritățile responsabile cu infrastructura fluvială au fost chemate la sediul Ministerului Transporturilor. După două ore de discuții cu ușile închise, ministrul Sorin Grindeanu a plecat la Guvern pentru o întâlnire cu premierul Ciucă.

Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, ucrainenii ar fi dragat până la cel puțin 6 metri și jumătate pe Canalul Bâstroe, iar autoritățile din România nu fost informate despre aceste lucrări de adâncire ale canalului.

Nicolae Ciucă, premierul României: „A fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere și astăzi la Ministerul de Externe va fi prezent , ambasadorul ucrainei, prin care se va solicita ca în perioada următoare, autoritățile să primească aprobare. Întreținerea este pentru 3,5 metri, ce depășeste această adâncime înseamnă adâncimea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celalalte vor acționa ca atare”.

Citește și
Canalul Bâstroe
Ucraina anunță că a adâncit Canalul Bâstroe cu 2,6 metri. Ambasada de la București spunea că sunt lucrări de întreținere
Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

Ambasadorul Ucrainei a ajuns la Ministerul de Externe în jurul pranzului și s-a intalnit cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.

Câteva ore mai târziu, într-un comunicat de presă, oficialii români anunțau că au cerut ucrainenilor să clarifice dacă pe canalul Bâstroe au loc doar lucrări de întreținere ori se lucrează la adâncire. În cazul din urmă, România cere încetarea săpăturilor.

Cum a reacționat Kievul

Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de navigație ale părții ucrainene.

Oficialii români au intrat în alertă după ce Ministerul Infrastructurii de la Kiev a anunțat, sămbătă, că pentru prima dată de când Ucraina și-a obținut independența, pe Canalul Bâstroe pot circula nave. Și asta pentru că adâncimea a fost crescută de la 3,9 metri la 6,5 metri.

Cu toate acestea, Ambasada Ucrainei susține că lucrările de dragare pe șenalul maritim navigabil sunt executate anual și vizează exclusiv întreținerea.

Adâncirea canalului Bâstroe este importantă pentru Ucraina pentru că, de la izbucnirea războiului, Dunărea a devenit principala rută prin care statul vecin a reușit să-și exporte cerealele. Până acum era folosit, conform convențiilor și tratatelor, brațul Sulina. Dar adâncirea canalului Bâstroe i-ar permite Ucrainei să exporte marfă, fără ajutorul României, evitând spatiul fluvial românesc și implicit plata taxelor.

Construit pe teritoriul Ucrainei, în Delta Dunării, Bâstroe face legătura între Dunăre și Marea Neagră. Deși se află integral în țara vecină, România, ca stat riveran, are voie să-l folosească pentru nave de mic tonaj, în baza unor tratate și convenții internaționale. Însă, Canalul Bâstroe nu are statut de canal deschis, adică nu poate fi folosit pentru rutele comerciale.

Cu toate acestea, de când a început războiul România a permis accesul temporar al unor nave turcești, nemțești sau olandeze. Au venit pe canalul Bâstroe, până în porturile Ucrainei, de unde au încărcat cerereale și s-au întors în mare.

Potrivit tratatelor, pe canal au acces doar navele care nu au nevoie de adâncime mai mare de 3,9 metri. În plus, imediat după încărcare navele se întorceau în mare prin canalul Sulina, unicul canal acceptat prin convenția de la Belgard, cu destinația de canal comercial, pentru vase comerciale.

În paralel, ucrainenii au cerut Uniunii Europene introducerea în rețeaua TEN–T, rețeaua principală de transport a Europei, a canalului Bâstroe. Fapt ce contravine documentelor și convențiilor internaționale privind Delta Dunării care este arie protejată transfrontalieră, susțin specialiștii.

Iată ce a declarat recent comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat la Radio România Actualități: „Comisia Europeana nu poate aproba solicitarea Ucrainei de introducere a brațului Chilia într-un coridor european de transport naval fără un acord al celeilalte țări riverane”.

Reporteri: Florentina Bălașoiu, Dan Nițescu, Iulia Petcu, Cristina Dobre.

Articol recomandat de sport.ro
Scandal uriaș la sărbătoarea de titlu a lui PAOK! Răzvan Lucescu, scos de pe teren de jandarmi
Scandal uriaș la sărbătoarea de titlu a lui PAOK! Răzvan Lucescu, scos de pe teren de jandarmi
Citește și...
Scandalul privind Canalul Bâstroe continuă. Ambasadorul Ucrainei a fost convocat la sediul MAE
Scandalul privind Canalul Bâstroe continuă. Ambasadorul Ucrainei a fost convocat la sediul MAE

Ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat astăzi la Ministerul de Externe, pentru a permite României să verifice lucrările din zona Canalului Bâstroe.  

Ucraina anunță că a adâncit Canalul Bâstroe cu 2,6 metri. Ambasada de la București spunea că sunt lucrări de întreținere
Ucraina anunță că a adâncit Canalul Bâstroe cu 2,6 metri. Ambasada de la București spunea că sunt lucrări de întreținere

Ucraina anunţă că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, ”o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada de la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.

România anunță oficial Comisia Europeană că nu este de acord cu intenția Ucrainei de adâncire a canalului Bâstroe
România anunță oficial Comisia Europeană că nu este de acord cu intenția Ucrainei de adâncire a canalului Bâstroe

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va informa Comisia Europeană că România se opune intenției Ucrainei de a efectua lucrări de adâncire a așa-zisului "canal de navigație Bâstroe".    

Recomandări
Elicopterul în care se afla președintele Iranului, găsit complet ars. Moartea lui Ebrahim Raisi a fost anunțată
Elicopterul în care se afla președintele Iranului, găsit complet ars. Moartea lui Ebrahim Raisi a fost anunțată

Echipele de căutare şi salvare ale Semilunii Roşii au ajuns la locul prăbuşirii elicopterului în care se afla preşedintele Ebrahim Raisi, informează Al Jazeera.

ASF a retras licența unuia dintre cei mai mari brokeri, care are contracte cu Armata și Forțele Navale. CEO-ul a fost arestat
ASF a retras licența unuia dintre cei mai mari brokeri, care are contracte cu Armata și Forțele Navale. CEO-ul a fost arestat

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a retras autorizaţia de funcţionare a FAST Brokers, într-un context în care şeful companiei a fost arestat preventiv, iar ASF - acum cu o nouă conducere - s-a temut să mai păstreze compania în piaţă.

De ce a fost Ebrahim Raisi un personaj controversat chiar și în Iran. Rolul pe care l-a avut în masacrul din 1988
De ce a fost Ebrahim Raisi un personaj controversat chiar și în Iran. Rolul pe care l-a avut în masacrul din 1988

Elicopterul în care se aflau preşedintele iranian şi alţi oficiali, între care ministrul de Externe, a fost localizat pe un munte din nord-vestul Iranului, luni dimineață, potrivit Agerpres.