România a cerut Ucrainei să sisteze lucrările de dragare pe Canalul Bâstroe. Tensiuni între București și Kiev

România a cerut Ucrainei să oprească lucrările. Guvernul a decis să trimită experți în Delta Dunării, iar Ministerul Transporturilor a informat autoritățile europene.

Pentru a doua oră în mai puțin de o săptămână, autoritățile responsabile cu infrastructura fluvială au fost chemate la sediul Ministerului Transporturilor. După două ore de discuții cu ușile închise, ministrul Sorin Grindeanu a plecat la Guvern pentru o întâlnire cu premierul Ciucă.

Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, ucrainenii ar fi dragat până la cel puțin 6 metri și jumătate pe Canalul Bâstroe, iar autoritățile din România nu fost informate despre aceste lucrări de adâncire ale canalului.

Nicolae Ciucă, premierul României: „A fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere și astăzi la Ministerul de Externe va fi prezent , ambasadorul ucrainei, prin care se va solicita ca în perioada următoare, autoritățile să primească aprobare. Întreținerea este pentru 3,5 metri, ce depășeste această adâncime înseamnă adâncimea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celalalte vor acționa ca atare”.

Citește și

Ucraina anunță că a adâncit Canalul Bâstroe cu 2,6 metri. Ambasada de la București spunea că sunt lucrări de întreținere

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Ambasadorul Ucrainei a ajuns la Ministerul de Externe în jurul pranzului și s-a intalnit cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.

Câteva ore mai târziu, într-un comunicat de presă, oficialii români anunțau că au cerut ucrainenilor să clarifice dacă pe canalul Bâstroe au loc doar lucrări de întreținere ori se lucrează la adâncire. În cazul din urmă, România cere încetarea săpăturilor.

Cum a reacționat Kievul

Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de navigație ale părții ucrainene.

Oficialii români au intrat în alertă după ce Ministerul Infrastructurii de la Kiev a anunțat, sămbătă, că pentru prima dată de când Ucraina și-a obținut independența, pe Canalul Bâstroe pot circula nave. Și asta pentru că adâncimea a fost crescută de la 3,9 metri la 6,5 metri.

Cu toate acestea, Ambasada Ucrainei susține că lucrările de dragare pe șenalul maritim navigabil sunt executate anual și vizează exclusiv întreținerea.

Adâncirea canalului Bâstroe este importantă pentru Ucraina pentru că, de la izbucnirea războiului, Dunărea a devenit principala rută prin care statul vecin a reușit să-și exporte cerealele. Până acum era folosit, conform convențiilor și tratatelor, brațul Sulina. Dar adâncirea canalului Bâstroe i-ar permite Ucrainei să exporte marfă, fără ajutorul României, evitând spatiul fluvial românesc și implicit plata taxelor.

Construit pe teritoriul Ucrainei, în Delta Dunării, Bâstroe face legătura între Dunăre și Marea Neagră. Deși se află integral în țara vecină, România, ca stat riveran, are voie să-l folosească pentru nave de mic tonaj, în baza unor tratate și convenții internaționale. Însă, Canalul Bâstroe nu are statut de canal deschis, adică nu poate fi folosit pentru rutele comerciale.

Cu toate acestea, de când a început războiul România a permis accesul temporar al unor nave turcești, nemțești sau olandeze. Au venit pe canalul Bâstroe, până în porturile Ucrainei, de unde au încărcat cerereale și s-au întors în mare.

Potrivit tratatelor, pe canal au acces doar navele care nu au nevoie de adâncime mai mare de 3,9 metri. În plus, imediat după încărcare navele se întorceau în mare prin canalul Sulina, unicul canal acceptat prin convenția de la Belgard, cu destinația de canal comercial, pentru vase comerciale.

În paralel, ucrainenii au cerut Uniunii Europene introducerea în rețeaua TEN–T, rețeaua principală de transport a Europei, a canalului Bâstroe. Fapt ce contravine documentelor și convențiilor internaționale privind Delta Dunării care este arie protejată transfrontalieră, susțin specialiștii.

Iată ce a declarat recent comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat la Radio România Actualități: „Comisia Europeana nu poate aproba solicitarea Ucrainei de introducere a brațului Chilia într-un coridor european de transport naval fără un acord al celeilalte țări riverane”.

Reporteri: Florentina Bălașoiu, Dan Nițescu, Iulia Petcu, Cristina Dobre.

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare