Navele ucrainene de mare tonaj deja circulă nestingherite pe canalul Bâstroe. Delta e în pericol
Navele ucrainene de mare tonaj au început deja să folosească, pentru transportul de mărfuri, canalul Bâstroe. Mai multe ambarcațiuni au trecut deja pe acolo, iar autoritățile române susțin că sunt continuate și operațiunile de dragare.
În același timp, experții vorbesc despre afectarea ecosistemului,din Delta Dunării.
Ilknur Pintilie, corespondent PROTV: „Împreună cu specialist de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării am ajuns până la intrarea în canalul Bâstroe, pe teritoriul românesc al Deltei Dunării.
Se lucra și astăzi ( luni, n.r ) la dragarea canalului și am văzut ambarcațiuni care până acum nu puteau intra pe această cale navigabilă din cauza adâncimii, până acum redusă.
Sunt puse mai multe balize pe noul șenal navigabil creat de ucraineni - semn că această cale este deschisă traficului de nave de mare tonaj. Am văzut și nave militare ucrainene care securizează zona.
Pe de altă parte, nicio autoritate din Delta Dunării nu știe clar ce se petrece pe canalul Bâstroe, pentru că acolo nu este punct de trecere a frontierei, pe apă ori pe uscat.
Ecologiștii și cei care au în grijă rezervația Deltei se așteaptă la efecte negative, care pot apărea într-un termen foarte scurt. Nu este exclusă secarea unor canele mici, afectarea faunei din întreaga Deltă, și chiar distrugerea unui ecosistem protejat de UNESCO”.
Deja a început traficul comercial
Pe canalul Bâstroe navele comerciale de mare tonaj au început deja să circule. Astăzi, într-un interval de 3 ore, am filmat două care trec pe acolo. Căpitanii au fost anunțați să folosească ruta printr-un mesaj pe Twitter al Ministerului Infrastructurii din Ucraina.
Ilknur Pintilie, corespondent PROTV: „Vedeți acum cum una dintre navele ucrainene de mare tonaj traversează canalul Bâstroe. Mai încolo, undeva la un kilometru distanță, două sisteme de dragare lucrează pentru mărirea șenalului navigabil. Navele cu care se sapă au lucrat încontinuu în ultimele ore. Pe platforma de monitorizare a traficului naval - MarineTraffic - una dintre ele - HEGEMANN 4, cu pavilion Tanzania, apare cum iese din canalul Bâstroe și varsă în mare, aproape de ţărm, pământul dragat. A doua ambarcațiune - INGULSKY, înmatriculată în Ucraina, a curățat intrarea în canal.”
Lucrările de dragare s-au făcut pe toată lungimea de 11 kilometri și jumătate a canalului Bâstroe, pe teritoriul Ucrainei - dar prin mijlocul Deltei Dunării.
Ucraina a încălcat șapte convenții internaționale
România nu a fost informată de lucrările de adâncire, deși există șapte convenții și tratate internaționale de mediu, navigație, drept internațional și teritorialitate, care precizează clar că niciuna dintre părți nu poate modifica de una singură albia, malurile sau regiunile de scurgere a apelor de frontieră.
Viorica Bască, director executiv Direcția Management Ecologic ARBDD: „ARBDD nu are niciun fel de înştiinţare, niciun fel de solicitare pentru realizare vreunui proiect de decolmatare, adică de adâncire a șenalului navigabil.”
Și totuși, acest lucru s-a întâmplat.
Înainte să fie trimise ambarcațiunile de dragare, canalul Bâstroe avea o adâncime de aproximativ 3 metri și jumătate și pe el puteau naviga doar nave cu tonaj mic și mediu. Acum, cu mult pământ scos de pe fundul apei, adâncimea canalului este de cel puţin 6 metri şi jumătate, și ambarcațiunile de mare tonaj îl pot traversa fără probleme. La intrarea pe Dunăre, autoritățile ucrainene au montat și un sistem de ghidare pentru acestea.
Ilknur Pintilie, corespondent PROTV: „Suntem la intrarea pe Canalul Bâstroe. Balizele pe care colegul meu vi le arată acum dirijează navele spre porturile Reni sau Ismail.”
Lucrările pe care ucrainenii le-au făcut la canalul Bâstroe afectează Delta Dunării.
Potrivit Ministerului Transporturilor, debitul pe brațul Sulina a scăzut și este posibil să apară probleme cu deplasarea navelor de transport.
În plus, dragajele făcute pe brațul Chilia, ca să fie asigurat debitul de apă pe canalul Bâstroe au provocat retragerea apei de pe canalele mai mici din Delta Dunării, iar flora și fauna sunt în pericol.
Ștefan Ivanov, președinte Asociația Operatorilor Navelor: „Dacă scade debitul apelor atât de mult, automat habitatul natural de dezvoltare a peștelui nu mai îndeplinește condițiile de dezvoltare și practic resursa piscicolă scade.”
Viorica Bască, director executiv Direcția Management Ecologic ARBDD: „Inevitabil, are de suferit tot ce înseamnă biodiversitate, specii, habitate care se dezvoltă și se conservă neapărat în prezența apei.”
Cătălin Contratov, inspector ecolog: „Delta îmbătrânește pe Sfântul Gheorghe și întinerește pe Chilia.
Reporter: Pe partea ucraineană? -
Cătălin Contratov: „Cam așa se pare!”
Există și riscul ca intrarea pe canalul Sulina să se blocheze.
Ucraina nu va mai plăti taxe României
Nivelul aluviunilor a crescut acolo cu 70 de centimetri în ultima săptămână, spun cei de la Ministerul Transporturilor - și se așteaptă să ajungă la un metru, pentru că tot noroiul scos din Canalul Bâstroe este vărsat în mare.
Ucraina își dorește de mult să poate trimite navele comerciale de mare tonaj prin canalul Bâstroe. La mijloc este și un interes economic.
Ambarcațiunile Ucrainei, cu pescaj mare, înainte să fie dragat canalul Bâstroe, urmau o rută prin canalul Sulina ca să intre pe Dunăre și plăteau o taxă de pilotaj de 400 de dolari pe navă și un tarif de tranzit de 1,59 de dolari pentru fiecare tonă de marfă transportă. Banii intrau în conturile României.
După dragarea canalului Bâstroe, navele intră direct pe acolo, iar taxele merg la autoritățile din Ucraina.
