România anunță oficial Comisia Europeană că nu este de acord cu intenția Ucrainei de adâncire a canalului Bâstroe

×
Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va informa Comisia Europeană că România se opune intenției Ucrainei de a efectua lucrări de adâncire a așa-zisului "canal de navigație Bâstroe".    

Totodată, într-un comunicat transmis Știrilor Pro TV, MAE precizează faptul că nu are informații cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități, așa cum s-a vehiculat în presa din România.

”În urma apariției informațiilor publice menționate, MAE a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul "canalului de navigație Bâstroe" și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul "canalului de navigație Bâstroe", precum și evaluarea caracterului acestora.

În funcție de răspunsurile autorităților române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație” - se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.

De asemenea, oficialii români infirmă faptul că reprezentanții Comisiei Europene ar fi cerut acordul României pentru adâncirea așa-zisului "canal de navigație Bâstroe", precizând că a fost solicitat doar ”un punct de vedere”.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.

Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeași poziție de dezacord față de propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuțiilor autorităților române competente (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Transportului și Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie)” - precizează Ministerul Afacerilor Externe pentru Știrile Pro TV.

Ministrul Grindeanu a susținut că a fost informat că ”pe Bâstroe au început lucrări”

Reacția MAE vine după ce ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a afirmat, miercuri, într-o conferință de presă, că există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.

Întrebat despre întâlnirea recentă găzduită de Ministerul Transporturilor între reprezentanţii MAE şi MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la canalul Bâstroe şi ar urma să facă acelaşi lucru pe braţul Chilia, Grindeanu a precizat că sunt în vigoare tratate internaţionale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării şi a mediului.

"Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Sunt chestiuni care...în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date", a susţinut Grindeanu, potrivit Agerpres.

El a spus că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor.

"Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor. Mai mult decât atât - şi vreau să subliniez acest lucru - Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina - şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina - unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri", a subliniat şeful de la Transporturi.  

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Transformare spectaculoasă pentru Paige Spiranac: ”Arăți incredibil”
Transformare spectaculoasă pentru Paige Spiranac: ”Arăți incredibil”
Citește și...
O primărie din România a plătit 38 de abonamente de telefonie, deși avea doar 10 angajați. Cât a cheltuit

Primăria comunei Cut din judeţul Alba a achiziţionat 38 de abonamente de telefonie mobilă, pentru care a plătit, în perioada noiembrie 2023 - noiembrie 2025, peste 110.000 de lei, în condiţiile în care administraţia avea doar 10 angajaţi.

Robert Negoiță, primarul PSD al Sectorului 3, susține reformele lui Ilie Bolojan: „Merită sprijin să facă curățenie”

Primarul PSD al Sectorului 3, Robert Negoiţă, este de părere că premierul Ilie Bolojan ar merita susţinere să facă reforme şi a atras atenţia că este important să se realizeze curăţenie în societăţile de stat care generează pierderi în fiecare an.

Ministrul Energiei anunță reluarea apei calde în București după incendiul de la CET Vest. 2.300 de blocuri au fost afectate

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță reluarea alimentării cu apă caldă în circa 2.300 de blocuri din Capitală, afectate de incendiul de la CET București Vest. Au fost dispuse măsuri pentru limitarea efectelor și evaluarea instalațiilor.

Recomandări
Ilie Bolojan, la Știrile ProTV: Baronii locali ai PSD au avut o nemulțumire. Măsurile de disciplină au deranjat

Premierul României, Ilie Bolojan, s-a aflat față în față cu Andreea Esca, în studioul Știrilor ProTV. Prim-ministrul a explicat că PSD a declanșat criza politică pentru că reformele luate de Guvern au tăiat accesul ”baronilor locali” la banii publici.

„Ne împușcăm singuri”. În plină criză mondială, România este în mijlocul propriei crize politice. Costurile retragerii PSD

„Noi ne împușcăm singuri". O spune președintele Consiliului Fiscal, cu privire la consecințele actualei crizei politice în economie. 

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România. Cât costă să le vezi la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur, furate în Țările de Jos, s-au întors acasă. Piesele de tezaur au fost transportate în condiții de securitate sporite până la Muzeul Național de Istorie, unde publicul le va putea admira de mâine până pe 3 mai.