Returnarea ambalajelor reciclabile trebuia să înceapă de la 1 octombrie. De ce nu este posibil
De la 1 octombrie ar trebui să putem returna la magazin orice ambalaj - pet, sticlă sau doză de aluminiu - și să primim înapoi o garanție, plătită la cumpărare.
Însă nu ne vom încadra în termen, recunosc autoritățile, pentru că sistemul care ar trebui să asigure acest proces este greu de implementat. Legea privind recuperarea ambalajelor reutilizabile a rămas mai mult pe hârtie.
Teoretic, putem preda la magazin orice ambalaj care poate fi spălat și refolosit. Ar trebui să primim în schimb garanția de 50 de bani, 1 leu, sau chiar mai mult - plătită când am cumpărat produsul. Dar acest lucru nu se întâmplă.
Prima condiție este ca pe sticlele și borcanele cu pricina să scrie că sunt reutilizabile. Iar producătorii nu fac, de regulă, asta.
Într-un hypermarket din Brașov am găsit un singur sortiment de bere care se vinde în sticlă reutilizabilă. Comercianții ar trebui să semnalizeze la raft ambalajele refolosibile, dar nici măcar vânzătorii nu știu unde se află.
„Nu știu, habar nu am, încercați la recepție” spune unul dintre aceștia.
Multe magazine nu au infrastructura necesară de colectare a ambalajelor.
Şi nu în ultimul rând, pentru recuperarea garanției ar trebui să păstrăm bonul și să să mergem la același magazin.
Compania care se va ocupa de garanție-returnare
După ce România a bifat ca rezolvată recuperarea ambalajelor refolosibile, acum se pregătește să facă pasul următor: implementarea unui sistem de garanție-returnare pentru sticle, peturi și doze de unică folosință.
În acest caz, lucrurile ar trebui să fie mai simple, iar clienții să poată merge la orice magazin, fără bonul fiscal, și să primească 50 de bani pentru fiecare ambalaj.
La unitățile mici, de asta se va ocupa chiar vânzătorul, în timp ce supermarketurile vor avea automate pentru colectare și plată.
De întreg sistemul se va ocupa o companie nou creată, în care și statul este acționar.
Alice Nichita, reprezentant asociație, acționar al companiei Returo: „Vorbim de un sistem informatic în spate, să fie un software performant, dar în același timp să susțină întregul sistem, dezvoltarea celor 5 sau 6 centre regionale, vorbim de numărare și sortare a ambalajelor care vor fi colectate.”
Însuși ministrul mediului, Tanczos Barna, recunoaşte că termenul de 1 octombrie, până la care totul trebuie pus la punct, este greu de respectat.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Temerea de bază este timpul. (...) Nu există în Europa ţară care să fi implementat sistemul SGR în mai puţin de doi ani, chiar 3-4.”
Julia Leferman, director general Asociația Berarii României: „Este nevoie și de o perioadă de tranziție pentru ca producătorii să se adapteze, și apoi va fi logo-ul SGR care e un element grafic adăugat pe etichetă și permite consumatorului să recunoască ce ambalaje sunt purtătoare de garanție.”
România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul colectare selectivă, înregistrând o rată de numai 11%. Până în 2025, țara noastră trebuie să ajungă la o rată de reciclare de 55%. Ne-am angajat ca 10 ani mai târziu să depozităm la groapa de gunoi doar 10% din deșeurile municipale.
-Photoroom.png?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=1280%2C716%2C0%2C0&w=1280)
