Regionalizarea României revine în actualitate. Mediul de afaceri cere reducerea numărului de județe la 15
Camera de Comerț și Industrie a României și mai multe organizații patronale cer reorganizarea administrativă a României în contextul încasărilor sub estimări de la bugetul de stat.
Mediul de afaceri cere reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
De asemenea, Camera de Comerț cere ca toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
CCIR consideră că reorganizarea administrativă a României este necesară în contextul problemei lipsei banilor de la bugetul de stat, organizaţia considerând că România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea şi fiscalitatea redusă.
„În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate. În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală”, a transmis Camera de Comerț și Industrie.
Reorganizarea teritorială României este cerută și de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România.
De ce este nevoie pentru a putea fi făcută reorganizarea administrativă a țării
Discuțiile privind reorganizarea administrativă a României au loc de multă vreme. Regionalizarea prin comasarea județelor ar putea ajuta autoritățile să atragă mai ușor fonduri europene.
A apărut și varianta ca la municipiile reședință de județ să poată fi încorporate și comunele limitrofe. Așa, primăria mare ar putea coordona mai mulți bani de investiții și pentru comunitățile rurale.
Ultima dată s-a vorbit despre descentralizare în 2021. Referendumurile locale ar fi trebuit să aibă loc până în 2024, însă până acum nu s-a întâmplat nimic în acest sens.
Ca judeţele să se unească între ele, formând regiuni ca poli de putere, decizie şi bani, va fi nevoie însă de modificarea Constituţiei. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat adeseori că este nevoie de descentralizare.
„România nu are regiunea în Constituție, avem regiuni ca și ONG-uri. Soluția este modificarea Constituției, de a introduce regiunea în Constituție. S-a încercat în 2014, sa ajuns la Curtea Constituțională pentru că a fost greșit formulată și a căzut. În 2011, ca premier am încercat comasarea județelor și cred încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori. Județele noastre nu se califică la dimensiunea definiției de regiune în UE. Pentru asta trebuie să comasăm județele”, declara primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în urmă cu doi ani.
