Refugiații din România își plâng rudele care au pierit în război. Victimele, comemorate în mai multe orașe ale țării
Peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni au trecut granițele României de la începutul războiului, iar aproximativ 100 de mii au rămas la noi.
Cei mai mulți s-au stabilit în București, unde este și cel mai mare centru de ajutor pentru refugiați. Donațiile sunt însă mai rare acum, deși e mare nevoie, mai ales de hrană. Sunt oameni care vin și din alte zone ale țării pentru a lua ceva de mâncare.
800 de tone de haine, mâncare și produse necesare vieții de zi cu zi au fost distribuite în primele luni de la deschiderea unui centru din Capitală. Zilnic vin sute de persoane.
Peste 190.000 de refugiați ucraineni au găsit ajutor la un centru organizat la Romexpo de către autoritățile locale. Haine și produse de igienă personală și mâncare sunt strânse din mila oamenilor sau donate de firme private. Doar că, în ultima vreme, donațiile au început să scadă, iar organizatorii centrului fac apel la oameni să doneze dacă pot, pentru că fără ajutorul lor refugiații ucraineni se descurcă foarte greu.
Refugiat: „(Soția) e din septembrie. Eu de trei zile. Acum sunt probleme cu electricitatea (în Ucraina). Am rămas fără curent de trei zile”.
R: Este bine în România?
Refugiat: „Foarte frumos”.
Refugiat: „Suntem recunoascători pentru ajutorul oferit”.
Centrul a fost vizitat, vineri, de premierul României
Nicolae Ciucă, premierul României: „Peste 111.000 de cetățeni ucraineni s-au stabilit în Romania în această perioada și beneficiază de cazare, masă, transport, educație, servicii medicale și sociale gratuite în țara noastră. Mesajul meu: Azi, aici, sunteți bine primiți, ocrotiți oricât va fi nevoie”.
În ziua în care s-a împlinit un an de la invazie, sute de oameni au participat la un protest organizat de Asociația 21 Decembrie, în fața ambasadei Federației Ruse.
Mulțimea s-a deplasat apoi spre ambasada Ucrainei. Oamenii au cântat imnul țării lor, iar câțiva preoți au oficiat o slujbă pentru cei care nu mai sunt în viață.
Un cântec de dor a adus lacrimi în ochii femeilor care și-au lăsat fiii, soții și tații în Ucraina. Unii dintre ei au pierit între timp pe front.
În semn de susținere pentru poporul ucrainean, ministerul român de Externe a arborat drapelul țării vecine și a luminat clădirea în galben și albastru.
Arad. În centrul municipiului Arad, aproximatix 70 de ucrainieni, femei și copii, s-au adunat cu steaguri, lumânări și pancarde. Poartă cu ei amintirea zilei în care li s-a schimbat viața.
Diana: „M-am sculat dimineața la ora șapte. Mă îmbracăm să merg la lucru ca orice om. Îmi sună telefonul și îmi spune că a început războiul. Atunci nu am știut ce să fac. M-am așezat pe pat și le-am zis copiilor că a început războiul și ei au zis 'Mama, cum s-a început? Cum poate să fie așa ceva?'. Nu pot să uit ziua aceea”.
Olga: „Am plecat de acasă atunci când în școala copiilor mei a picat o rachetă care a darâmat și școala și casa noastră”.
Voluntarii arădeni au încercat să le facă refugiaților viața cât mai ușoară.
Siegfried Mayer, organizator: „Societatea românească poate a obosit puțin de această temă, dar va trebui să readucem în atenția publică faptul că acest atac mârșav este împotriva tuturor oamenilor, tuturor cetățenilor Europei și ai lumii”.
La Galați, clădirea Prefecturii a luat culorile drapelului ucrainean.
În Brăila, mai mulți ucraineni au aprins lumânări în onoarea celor care au pierit în războiul de la graniță. Refugiații au scris cuvântul „pace" cu lumina unor candele. Speră ca dorința lor să devină realitate cât mai curând, pentru a se întoarce în țara lor.
.webp)
