Reactia lui Iohannis la amenintarea Rusiei, dupa ce Romania a ACTIVAT scutul antiracheta: "NATO se adapteaza unui nou mediu"

Asta in timp ce mai multi analisti avertizeaza ca in spatele tensiunilor cu Moscova se ascunde un semn de intrebare privind viitorul UE.

Bucurestiul este in colimatorul Moscovei dupa instalarea unui scut antiracheta al NATO, in luna mai, iar tensiunile arata, in primul rand, lipsa unei voci europene in problemele de securitate, comenteaza Liberation, citat de News.ro.

“Evolutiile politice si tehnologice au sporit riscurile privind o amenintare potentiala legata de amenintarile balistice”, a declarat el pentru Liberation. “Nu numai statele, ci si actorii nestatali, pot intra in posesia acestui tip de tehnologie”, a avertizat el. Iar scutul antiracheta de la Deveselu este o dovada a adaptarii NATO “la acest nou mediu strategic, care implica masuri responsabile si echilibrate, tocmai pentru a evita o escaladare a tensiunilor”, a explicat Iohannis.

Acelasi lucru este confirmat si de fostul ministru de externe Teodor Baconschi. “Acest program a generat multa propaganda, desi, din punct de vedere tehnic, Deveselu nu reprezinta o amenintare la adresa Federatiei Ruse. Are o valoare simbolica, de disuasiune, care ilustreaza coerenta Aliantei Nord-Atlantice”, a explicat el.

“Sub (conducerea lui – n.r.) Putin, Federatia Rusa a revenit la retorica ‘sferelor de influenta’ si a pledat pentru urgenta unui nou aranjament privind securitatea colectiva la nivel european”, a adaugat diplomatul.

Daca amenintarile lui Putin sunt numai nivel de discurs, “starea de incertitudine si de lipsa de securitate care reapare este similara celei de dinainte de 1990, chiar ca actioneaza sub forme diferite”, comenteaza si ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, inainte de a nuanta: “Asistam la o serie de presiuni si de relaxari intre cele doua blocuri”. “Nu trebuie sa uitam ca Rusia a primit o invitatie pentru a coopera cu aliatii la sistemul de aparare”, a adaugat el.

Din punctul de vedere al directorului Institutului de stiinte Politice al Academiei Romane, Dan Dungaciu, in spatele actualei dezbateri privind un nou Razboi Rece se ascunde mai degraba o intrebare privind viitorul Uniunii Europene.

Chiar si intr-o tara atat de profund proeuropeana si euroatlantica precum Romania, “daca Europa nu se pozitioneaza clar, euroscepticismul latent poate, pe termen lung, sa provoace rezultate concrete, iar tara ar putea fi tentata sa isi incerce norocul in alta parte”, avertizeaza si fostul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala Iulian Fota. Amenintarea unei decaderi a UE pare tot mai reala, considera el. “Europa pierde din credibilitate negand problemele clare de securitate si cedand teren unei forme de paralizie strategica”, a subliniat Fota. Din punctul sau de vedere, UE ar trebui sa fie capabila sa aiba o pozitie ferma si sa nu cedeze in fata Moscovei.

Trebuie mentionat ca amenintarile ruse care vizeaza Romania si Polonia de la inaugurarea scutului de la Deveselu, in luna mai, exclud „Spania si Turcia, implicate si ele in programul de aparare”, afirma Cristian Diaconescu. in acest context, Dan Dungaciu precizeaza ca “intr-o perioada in care Europa trebuie sa faca fata numeroaselor provocari economice, teritoriale si identitare, nu se poate sa existe o Uniune cu doua viteze, in care solidaritatea unora ii exclude pe altii”. Politologul insista si asupra unei “solidaritati europene totale, pentru a nu oficializa diferentele care exista intre diversii actori europeni si crea disensiuni”.

Dupa cum ilustreaza si vizita recenta a lui Vladimir Putin in Grecia, in cursul careia a formulat noi amenintari la adresa Romaniei si Poloniei, diferentele de statut si de tratamente aplicate actorilor europeni sunt brese exploatate de adversarii UE pentru a incerca sa puna capat visului european, considera analistii romani.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”