Protest în Educație, pe 8 septembrie. Organizațiile studențești se alătură mitingului profesorilor din prima zi de școală
Organizațiile studențești se alătură protestului din 8 septembrie al sindicatelor din învățământ, și își exprimă nemulțumirea față de măsurile de austeritate care vizează sistemul educațional.
În acest sens, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) face apel la toţi studenţii să participe la mitingul din Piaţa Victoriei şi la marşul până la Palatul Cotroceni.
„Banii alocaţi pentru educaţie sunt o investiţie, nu o cheltuială. Anul şcolar şi cel universitar nu pot începe aşa”, afirmă studenţii într-un comunicat de presă.
ANOSR reclamă că, în pofida demersurilor repetate ale studenţilor, profesorilor şi elevilor, prin care semnalau „absurditatea măsurilor de austeritate adoptate", care „pun în pericol calitatea şi echitatea din învăţământ”, factorii de decizie continuă să ignore solicitările lor și dau dovadă de „lipsă de interes” faţă de nevoile şi realităţile cu care se confruntă sistemul de învăţământ..
Ce îi nemulțumește pe studenți
În ceea ce îi priveşte, studenţii cer, printre altele:
* revenirea la alocarea fondului de burse şi acordarea acestora pe durata întregului an calendaristic
* creşterea procentului din salariul minim net prin care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5
* reintroducerea posibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat
* diversificarea formelor de sprijin pentru studenţi, din venituri atrase de universităţi şi creşterea contribuţiei din fonduri proprii a universităţilor la fondul de burse
* abrogarea prevederilor care limitează dreptul studenţilor de a beneficia de facilităţile pentru transportul feroviar intern pe toate rutele.
„ANOSR îşi arată solidaritatea faţă de studenţi, profesori şi elevi, având angajamentul ferm pentru apărarea principiului echităţii şi asigurării unui sistem educaţional care să răspundă nevoilor reale ale tuturor beneficiarilor direcţi ai educaţiei în România. Banii alocaţi pentru educaţie sunt o investiţie, nu o cheltuială”, încheie ANOSR.
Federațiile din Educație anunță că pe 8 septembrie profesorii nu vor intra la ore, ci vor ieși în stradă. Sindicaliștii din educație sunt nemulțumiți de creșterea normei didactice, de comasarea unităților școlare și de reducerea plății cu ora, măsuri care, susțin aceștia, adâncesc criza din sistem.
„Avem deja 3 săptămâni de pichetare a Ministerului Educației, ținând cont că până în acest moment, măsurile în cauză nu sunt abrogate, iar ministrul Educației nu și-a dat demisia, I-am solicitat, noi, întreg sistemul de învățământ, pentru că domnia sa nu a reprezentat interesele învățământului românesc, pentru că a acceptat aceste măsuri, toate acestea creează haos în învățământ”, a declarat președintele Federației Sindicale din Învățământ, Marius Nistor.
Astfel, potrivit sindicaliștilor, pe 8 septembrie când începe noul an școlar, peste 30.000 de cadre didactice din toată țara vor să protesteze în București.
De cealaltă parte, oficialii din Ministerul Educației susțin că nu peste tot în țară vor fi boicotate festivitățile de deschidere a anului scolar.
Schimbări pentru noul an școlar
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a informat că în majoritatea covârşitoare a claselor nu există schimbări în anul şcolar 2025 - 2026, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv.
După reorganizarea celor 507 unităţi de învăţământ şi creşterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă.
În acest context, Ministerul Educației a precizat că "majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite".
"În majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 - 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul şcolar 2024 - 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său. Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene", a arătat Ministerul Educaţiei.
