Povestea sfâșietoare a muncitorilor srilankezi veniți la muncă în România. „Înainte de a veni frigul, găteam afară”
Povestea cutremurătoare a unor muncitori din Sri Lanka ridică serios problema modului în care îi tratăm pe cei veniți din Asia să facă muncile de care noi, românii, ne ferim.
17 bărbați și-au amanetat tot ce aveau de valoare ca să ajungă aici. Voiau să-și trimită salariul acasă, la famiile lor, care trăiesc în sărăcie lucie. Acum o duc mai rău decât în Sri Lanka și nici nu pot pune un ban deoparte.
Muncitor din Sri Lanka: „Toaleta este tot afară, a trebuit să mergem în tufișuri, în aceste zile ne-am improvizat o toaletă pe care o acoperim cu folii de plastic”.
Muncitor din Sri Lanka: „Nu putem trăi șase oameni într-o cameră atât de mică, nu avem un loc de gătit, o facem tot acolo. Înainte de a veni frigul, găteam afară”.
Firma de recrutare din Sri Lanka le-a promis un salariu de 700 de dolari pe lună, pentru zece ore de muncă pe zi, șase zile pe saptamână, spun muncitorii.
Muncitor din Sri Lanka: „După ce am venit aici, am semnat un nou contract. 2.400 de lei pe lună și nu era nimic menționat despre cazare și masă. Contractul pe care l-am semnat în Sri Lanka a avut o clauză că noi vom plăti 50 de dolari pe lună pentru mâncare și adăpost”.
Bărbații nu au știut că salariile negociate reprezintă suma brută, din care se rețin impozite.
Judith Balint, avocat: „Ei trăiesc în niște condiții de sclavagism. Din păcate, contractele individuale de muncă să semnează în limba română. Ei nu înțeleg ce semnează de fapt”.
Muncitorii se plâng că angajatorul le dă salariul cu țârâita. În plus, le-ar fi reținut din leafă un soi de garanție despre care nu s-a vorbit niciodată. Problema este că nu pot pleca la altă firmă și nici înapoi acasă.
Muncitor din Sri Lanka: „Am cheltuit aproape un milion de rupii ca să vin aici, am luat bani din bancă și de la alți oameni”.
Oamenii au sesizat, prin avocat, autoritățile. Inspectorii de muncă au fost la mai multe puncte de lucru ale firmei angajatoare și au constatat că muncitorii nu aveau echipament de protecție.
Dumitra Ionescu, reprezentant ITM Prahova: „Au fost identificate în total 17 persoane ce efectuau activitate în cele trei locații, parte dintre aceștia aveau contractele suspendate în Registrul de Evidență al Salariaților, dar aceștia prestau activitate”.
Și Inspectoratul pentru Imigrări a cerut actele la control, dar nimeni nu verifică în ce condiții trăiesc muncitorii. Contactat telefonic, patronul societății a refuzat să formuleze un punct de vedere.
