ONG: Una din cinci măşti folosite de către români este fashion. Cât a cheltuit România pentru măști
Una din cinci măşti folosită de către români pentru protecţia în faţa răspândirii virusului SARS-Cov-2 este mască fashion, avertizează reprezentanţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC).
APC atrage atenţia Ministerului Sănătăţii că în România se vând măşti de protecţie care induc în eroare consumatorii în privinţa protecţiei asigurate de aceste produse împotriva SARS-CoV-2.
"În actualul context sanitar de creştere alarmantă a numărului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, fapt care a determinat impunerea purtării măştii de protecţie în Bucureşti şi alte oraşe mari ale ţării, şi în spaţiile deschise, APC solicită instituţiilor statului român cu atribuţii pe zona supravegherii pieţei să verifice măştile de protecţie respiratorie atât din punct de vedere al etichetării, cât şi din punct de vedere al îndeplinirii parametrilor asumaţi de producător prin intermediul etichetei sau al ambalajului colectiv", precizează asociaţia într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
Conform APC, România a importat în pandemie măști de protecție în valoare de 272 de milioane de euro, dar nu a raportat niciodată prin sistemul european de alertă existența vreunor reguli la aceste produse.
Subiectul măștilor nonconforme a făcut obiectul mai multor controverse în perioada pandemiei.
Presa arăta în iulie că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) ar fi constatat în urma controalelor efectuate în luna mai că 90% din măștile verificate la aproape 800 de firme prezintă abateri de la prevederile legale în vigoare.
De asemenea, una din acuzațiile din dosarul de corupție al lui Adrian Ionel, fostul șef al Unifarm, este aceea că a importat măști folosite pentru schimbare scutecelor la bebeluși pe care le-a dat spre folosință medicilor din spitale care luptă împotriva Covid-19.
Cât de eficiente sunt măștile fashion
Revenind la APC, organizația nonguvernamentală solicită Direcţiei Generale a Vămilor să acorde atenţia cuvenită procesului de vămuire a importurilor de măşti de protecţie şi a altor materiale sanitare (dezinfectanţi, combinezoane, viziere etc.) folosite în această perioadă pentru protecţia împotriva SARS-CoV-2, iar Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să verifice dacă etichetarea acestor produse este înşelătoare.
Cu privire la măştile fashion, APC face o serie de precizări pentru consumatori: sunt lavabile, reutilizabile şi ajustabile; nu oferă protecţie împotriva bacteriilor şi virusurilor; oferă protecţie doar împotriva inhalării prafului, polenului şi stropirii cu picături mari de salivă; nu protejează împotriva Covid-19; nu sunt sterile; nu sunt dispozitive medicale, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 14683:2019; nu sunt echipamente individuale de protecţie, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 149:2009.
În ceea ce priveşte măştile de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2, APC recomandă consumatorilor să folosească în această perioadă fie măşti faciale de uz medical, fie semi-măşti filtrante împotriva particulelor.
România a importat măști de 272 milioane de euro
"România este în play-off-ul Uniunii Europene în privinţa importului de măşti cu o valoare de 272 milioane de euro în primele şase luni de pandemie, însă până la această dată nu a transmis nici măcar o alertă pe platforma Safety Gate. Acest fapt demonstrează că nu există preocupare din partea instituţiilor statului român cu atribuţii în domeniul materialelor sanitare pentru a asigura populaţiei României măşti conforme care să o protejeze împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2. Costurile legate de testarea parametrilor de conformitate a măştilor de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2 sunt insignifiante ca mărime pentru bugetul unei instituţii ca Ministerul Sănătăţii, variind între 300 lei (determinarea rezistenţei la stropire) şi 650 lei (determinarea eficienţei de filtrare bacteriană) pentru un tip de mască. Folosiţi numai măşti fabricate în România pe eticheta cărora există menţiunea referitoare la parametrul eficienţă de filtrare bacteriană sau cea referitoare la faptul că protejează împotriva SARS-CoV-2, ambele menţiuni fiind însoţite de specificarea standardului agreat la nivelul Uniunii Europene, respectiv SR EN 149 sau SR EN 14683", susţine Costel Stanciu, preşedinte APC.
În acelaşi sens, APC solicită Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale să verifice conformitatea măştilor faciale de uz medical, iar Inspecţiei Muncii să controleze conformitatea echipamentelor individuale de protecţie (semi-măşti filtrante împotriva particulelor).
Asociaţia Pro Consumatori este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată din anul 1990, care are ca obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu agenţii economici şi instituţiile statului.