Noul șef al CSM, despre prioritățile mandatului său: „Trebuie să apărăm independența financiară a magistraților”

În opinia magistratului, în contextul intenţiei declarate a Executivului de a elabora un nou act normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, noul act normativ ar trebui să stabilească un nivel de salarizare pentru judecători şi procurori corespunzător importanţei, responsabilităţii, riscurilor şi interdicţiilor pe care le implică exercitarea acestor funcţii.

Magistratul Liviu Odagiu precizează, în proiectul de candidat la şefia CSM, că asigurarea unui „statut corespunzător” pentru judecători şi procurori înseamnă „un cadru normativ consolidat care să permită magistraţilor să-şi îndeplinească îndatoririle fără niciun fel de ingerinţe în activitatea acestora”, dar implică şi respectarea acestui statut nu doar de către magistraţii înşişi, ci şi de către celelalte puteri în stat şi de către societate în ansamblul său.

„Pornind de la aceste repere esenţiale, îmi propun ca în anul 2026 să asigur continuitatea necesară în eforturile Consiliului Superior al Magistraturii de a proteja independenţa justiţiei, în toate componentele sale. În mod special însă, trebuie avute în vedere acele elemente ale statutului care contribuie la asigurarea independenţei financiare a magistraţilor, întrucât acestea constituie de câţiva ani obiectul unor campanii intense de contestare publică iniţiate şi susţinute de factorul politic”, arată Odagiu.

Noul şef al CSM, al cărui mandat începe în 7 ianaurie 2026, arată că sistemul judiciar este supus unor „manifestări explicite de ostilitate” din partea unor politicieni, manifestări care „afectează încrederea publicului în judecători şi procurori şi în activitatea autorităţii judecătoreşti”.

„Din această perspectivă, anul 2025 a reprezentat apogeul atacurilor îndreptate împotriva justiţiei, în special în contextul reluării discuţiilor cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor. Practic, marea majoritate a abordărilor publice pe marginea acestui subiect s-au transformat într-un nou prilej de denigrare a autorităţii judecătoreşti, inducându-se opiniei publice percepţia falsă că judecătorii şi procurorii ar fi una dintre cauzele dificultăţilor bugetare cu care se confruntă Statul Român şi unii dintre privilegiaţii societăţii româneşti”, afirmă sursa citată.

Cine este Gheorghe Odagiu

Gheorghe Odagiu, membru ales al CSM din partea judecătorilor, a fost preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia şi este specializat în materie penală.

Magistratul a lucrat peste zece ani la Judecătoria Sibiu, iar apoi la Curtea de Apel Alba Iulia, unde a fost iniţial şeful Secţiei Penale, iar apoi a condus instituţia. În CSM, este validat în funcţie până în 2029. Vicepreşedinte al CSM în urma votului dat de plenul Consiliului a fost ales procurorul Bogdan-Silviu Staicu, membru ales al Consiliului din partea procurorilor.

El va avea un mandat tot de un an, începând cu 1 ianuarie 2026. Bogdan Staicu a fost mai întâi avocat, iar din 2006 este procuror cu activitate axată pe urmărire penală.

Între anii 2012 şi 2018 a condus Secţia de urmărire penală a Parchetului Tribunalului Bucureşti, iar din 2018 a fost prim-procuror al instituţiei.

„Afront major la adresa principiului cooperării loiale între autorităţi”

În aceste condiţii, magistratul consideră că şi 2026 CSM trebuie „să acţioneze ferm” pentru apărarea independenţei financiare a judecătorilor şi procurorilor, prin asigurarea unui sistem de salarizare şi a pensiei de serviciu la standardele consacrate explicit de jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, apreciind că orice demers normativ referitor la sistemul de salarizare sau al pensiei de serviciu „trebuie să pornească de la un dialog onest cu reprezentanţii CSM.

„Fără implicarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti, orice construcţie normativă care ar viza aceste aspecte ar fi lipsită de legitimitate şi ar reprezenta un afront major la adresa principiului cooperării loiale între autorităţile publice, care impune ca autoritatea judecătorească să fie consultată în mod real cu privire la toate demersurile puterii legislative şi ale puterii executive, care privesc justiţia”, precizează Odagiu.

Noul şef al CSM consideră, în contextul intenţiei declarate a Executivului de a elabora un nou act normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, că este „de analizat” dacă un obiectiv esenţial al Consiliului pentru 2026 nu ar trebui să fie „continuarea demersurilor pentru adoptarea unei legi de salarizare separate pentru personalul din sistemul justiţiei, în acord cu dispoziţiile art. 205 alin. 2 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

„Pentru ca independenţa judecătorilor şi procurorilor să fie una reală, şi nu una doar teoretică, rămasă înscrisă doar într-o lege, la nivel de principiu, pe care constant reprezentanţii uneia sau altcia dintre puteri o critică şi la care se raportează prin afirmaţii lipsite de echilibru, noul act normativ ar trebui să stabilească un nivel de salarizare pentru judecători şi procurori corespunzător importanţei, responsabilităţii, riscurilor şi interdicţiilor pe care le implică exercitarea acestor funcţii”, subliniază magistratul.

Judecătorul mai afirmă că, în măsura în care dezbaterile privind pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor ar continua şi în 2026, este „de la sine înţeleasă necesitatea implicării efective” a reprezentanţilor Consiliului în „orice discuţii care ar viza reglementarea acestui domeniu”, astfel încât „să fie reafirmate exigenţele pe care le impune, din această perspectivă, principiul independenţei justiţiei şi să fie asigurată stabilitatea şi predictibilitatea statutului magistraţilor”.

„Îmi propun ca în anul 2026 să consolidăm această componentă proactivă în comunicarea publică realizată de Consiliu, întrucât într-o societate bine informată mesajele populiste care denigrează judecătorii şi procurorii nu vor mai fi la fel de uşor receptate şi acceptate de către public. Este necesară translaţia de la comunicarea reactivă la comunicarea proactivă. În acelaşi timp, activitatea Consiliului în domeniul comunicării publice trebuie să vizeze şi reclădirea încrederii publicului în autoritatea judecătorească, încredere care pare să se fi prăbuşit în contextul, pe de o parte, al campaniei îndreptate împotriva magistraţilor şi, pe de altă parte, al lipsei unei comunicări proactive”, mai afirmă magistratul.

Sediile precare afectează activitatea instanţei şi imaginea justiţie.

Despre salariile și pensiile magistraților

Noul preşedinte CSM reiterează ideea că recunoaşterea unui nivel corespunzător de salarizare şi al pensiei de serviciu pentru magistraţi „nu reprezintă un privilegiu”, ci este justificată în mod obiectiv de „importanţa rolului judecătorilor şi procurorilor în apărarea statului de drept şi de specificul activităţii accstora, care le impune cele mai stricte obligaţii şi interdicţii, precum şi responsabilităţi şi riscuri sporite care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind aşadar o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului acestora”.

„Componenta financiară a independenţei justiţiei implică şi asigurarea, la un nivel corespunzător, a resurselor materiale pentru ca instanţele şi parchetele să-şi poată îndeplini rolul constituţional la standardele de calitate şi eficienţă pe care societatea le pretinde. În prezent, în interiorul sistemului judiciar este notorie precaritatea multora dintre sediile instanţelor. Starea neconformă a sediilor afectează nu doar activitatea instanţei, dar şi imaginea justiţiei prin percepţia deformată a justiţiabililor sau a celorlalte profesii juridice care se întreabă cum poate gestiona cauzele complexe un corp profesional care nu poate soluţiona o problemă atât de simplă precum pare a fi cea a creării unor condiţii decente în spaţiul de lucru. Constatarea nu se poate opri în acest punct ci ea trebuie să continue cu afirmarea lipsei de spaţiu necesar pentru desfăşurarea activităţii, a uzurii morale a echipamentelor IT sau a penuriei de materiale necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime”, precizează Liviu Odagiu în documentul citat.

Potrivit noului preşedinte, CSM va face toate demersurile pentru asigurarea resurselor materiale, inclusiv acţiuni concrete pentru suplimentarea fondurilor bugetare în scopul desfăşurării „corespunzătoare” a activităţilor judiciare şi administrative ale instanţelor şi parchetelor.

„În acest sens, am în vedere atât sesizarea promptă a autorităţilor competente să dispună cu privire la asigurarea fondurilor bugetare, cât şi continuarea dialogului instituţional onest pe care Consiliul îl promovează constant, astfel încât nevoile sistemului judiciar să fie corect înţelese de către factorii decidenţi, iar măsurile necesare să fie adoptate cu celeritate”, se mai arată în proiectul noului şef al CSM.

În opinia preşedintelui ales al CSM, dincolo de inventarierea şi identificarca disfuncţionalităţilor şi a costurilor, Consiliul ar trebui să militeze pentru elaborarea unei „Strategii de consolidare a infrastructurii instanţelor”, pe o perioadă asumată de comun acord, în scopul stabilirii priorităţilor şi acoperirii necesităţilor pe termen mediu şi lung.

„O astfel de strategie nu ar trebui să se limiteze exclusiv la repararea sau edificarea de sedii ci, pe termen mediu şi lung, ar trebui să asigure dezvoltarea sistemului de management electronic al documentelor la nivelul instanţelor (arhivarea electronică a dosarelor, cu consecinţa reducerii în timp şi, eventual, chiar a eliminării dosarelor pe hârtie)”, precizează magistratul în documentul citat.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”