Când se pune busuioc sub pernă. De ce se pune busuioc sub pernă de Sfântul Andrei

Printre cele mai cunoscute obiceiuri legate de această plantă se numără cel al fetelor care își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. 

Busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă cu o semnificație profundă, utilizată atât în tradițiile populare, cât și în ceremonii religioase și practici spirituale. Simbolistica sa traversează granițele culturale, reunind concepte precum puritatea, iubirea, protecția și sacralitatea.

Denumirea botanică a busuiocului, Ocimum basilicum, provine din grecescul „basileus”, care înseamnă „rege”. Aceasta reflectă respectul cu care era tratată această plantă în antichitate. În unele culturi, era considerată o „planta regală”, folosită pentru a consacra temple și pentru ritualuri sacre.

În India, busuiocul este asociat cu Tulsi (busuiocul sfânt), o plantă venerată în religia hindusă, unde simbolizează fidelitatea și puritatea spirituală. În cultura românească, busuiocul este sinonim cu iubirea, norocul și legătura cu divinitatea.

Busuiocul, în religie

În creștinism, busuiocul are un loc central. În tradiția creștină, busuiocul are un rol central, fiind utilizat în ritualuri religioase pentru binecuvântare și sfințire. Potrivit tradiției, planta ar fi crescut pe locul unde Sfânta Elena a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Această poveste a consacrat busuiocul drept o plantă sfântă, utilizată în ritualuri bisericești.

Spre exemplu, preoții folosesc busuioc uscat pentru a sfinți apa, casele și alte locuri sacre. În gospodăriile tradiționale românești, busuiocul este pus la icoane sau agățat la uși și ferestre pentru a alunga spiritele rele.

În Maramureș, spre exemplu, gospodinele pun busuioc sub perna fetelor nemăritate de Bobotează, un ritual ce îmbină credința religioasă cu superstițiile populare.

Simbol al iubirii pure și al fertilității

În cultura populară, busuiocul este un simbol al iubirii pure și al fidelității. Fetele nemăritate îl purtau în păr sau la brâu, iar băieții ofereau crenguțe de busuioc fetelor pe care le îndrăgeau.

Un obicei popular spune că fetele care își pun busuioc sub pernă în noaptea de Bobotează își vor visa alesul. În trecut, miresele purtau busuioc la piept sau în cunună, ca simbol al binecuvântării și al prosperității în căsnicie.

În Grecia și Italia, busuiocul este simbolul dragostei sincere, iar în unele regiuni, tinerii îl plantează pentru a-și demonstra devotamentul unul față de celălalt. Obiceiul s-a născut în mitologia greacă, pentru că busuiocul a fost asociat cu povestea zeiței iubirii, Venus, și a iubitului ei, Adonis. Potrivit mitului, se spunea că busuiocul a crescut acolo unde zeiței i-au căzut lacrimile și a devenit un simbol al iubirii și fertilității. În mod similar, în mitologia hindusă, busuiocul este venerat ca o plantă sacră și se crede că este o întruchipare a zeiței Tulsi. Se consideră că aduce puritate și protecție casei, iar frunzele sale sunt folosite în diferite ritualuri religioase.

În numeroase culturi, busuiocul este un simbol al abundenței și fertilității. În India, busuiocul sfânt (Tulsi) este asociat cu fertilitatea și protecția casei. Aroma sa bogată și proprietățile sale terapeutice l-au transformat într-un ingredient esențial în viața de zi cu zi, dar și într-un simbol al belșugului.

În tradiția românească, o crenguță de busuioc este plasată în apa de Bobotează pentru a aduce belșug familiei.

Alungă energiile negative

Busuiocul este considerat o plantă cu puteri magice, capabilă să alunge energiile negative și să protejeze casa și familia. În credințele străvechi, busuiocul era folosit pentru a proteja împotriva vrăjilor și spiritelor malefice. În multe culturi, busuiocul este ars pentru a curăța spiritual o cameră, similar salviei sau tămâiei.

În Italia, spre exemplu, busuiocul era plasat pe morminte pentru a oferi pace sufletelor celor trecuți dincolo. Pentru că se crede că busuiocul are puterea de a alunga spiritele rele și energiile negative, acesta este pus și astăzi la icoane, la ferestre sau sub pernă. Se spune că busuiocul sub pernă protejează somnul și a aduce vise premonitorii.

Proprietăți medicinale

Pe lângă simbolistica sa spirituală, busuiocul are și proprietăți medicinale remarcabile, care îi consolidează statutul de plantă valoroasă. Conține antioxidanți, uleiuri esențiale și compuși activi cu efecte antiinflamatoare, antimicrobiene și imunostimulatoare. Uleiul esențial de busuioc este folosit pentru reducerea stresului și îmbunătățirea stării de spirit. În Ayurveda, busuiocul este folosit pentru detoxifiere și întărirea imunității.

Asocierea busuiocului cu iubirea și căsătoria este prezentă în multe culturi, dar are o semnificație aparte în tradițiile românești. Planta este adesea folosită în ceremonii și ritualuri care vizează atragerea dragostei, fidelității și armoniei în relații.

În România, busuiocul este sfințit la biserică în ajunul marilor sărbători, cum ar fi Boboteaza, și este purtat la brâu, în păr sau în sân, simbolizând puritatea și iubirea. Punerea unei crenguțe de busuioc sub pernă înainte de culcare este însă cel mai cunoscut obicei, deoarece se crede că această practică le ajută pe tinere să își viseze viitorul soț.

Tradiția de a pune busuioc sub pernă este strâns legată de credințele populare privind visele prevestitoare. În noaptea de Bobotează, granița dintre lumea fizică și cea spirituală este considerată mai subțire, ceea ce permite apariția viselor simbolice. Fetele care practică acest obicei speră să primească în vis un indiciu despre viitorul partener de viață.

În cultura românească tradițională, busuiocul a fost considerat o plantă cu puteri magice și protectoare. Era folosit nu doar pentru a atrage dragostea, ci și pentru a alunga spiritele rele și a proteja gospodăria. Prin urmare, punerea sa sub pernă avea și o funcție de protecție spirituală, garantând un somn liniștit și ferit de influențe negative.

Pe lângă rolul său protector, busuiocul este asociat cu norocul și prosperitatea. Ritualul de a-l plasa sub pernă poate fi văzut și ca un gest simbolic pentru a atrage binecuvântările în viață, în special în sfera iubirii.

Aromatul busuioc este venerat în numeroase culturi pentru semnificațiile sale profunde. În India, este considerat o plantă sfântă, iar în Europa, simbolizează dragostea sinceră și angajamentul. În Grecia, busuiocul este asociat cu protecția și purificarea, fiind folosit pentru a alunga spiritele rele.

Obiceiul de a pune busuioc sub pernă este o tradiție veche, plină de semnificații legate de iubire, căsătorie și protecție. În cultura românească, această practică este asociată cu mai multe sărbători importante din an, fiecare având propriile sale ritualuri și credințe. Busuiocul, considerat o plantă sacră și magică, joacă un rol central în aceste tradiții, fiind folosit pentru a aduce noroc, dragoste și vise prevestitoare.

Una dintre cele mai cunoscute ocazii în care se pune busuioc sub pernă este noaptea de Sfântul Andrei, adică în noaptea de 29 spre 30 noiembrie. Se crede că în această noapte, granițele dintre lumea văzută și cea nevăzută se deschid, iar magia poate influența destinul.

Fetele nemăritate care vor să-și afle ursitul își pun busuioc sub pernă, sperând să viseze bărbatul cu care se vor căsători. Un alt ritual implică plasarea a 41 de boabe de grâu sub pernă, simbol al belșugului și fertilității. Dacă visează că cineva le fură grâul, înseamnă că se vor mărita curând. În unele regiuni, fetele folosesc și oglinzi și lumânări pentru a vedea chipul viitorului soț, într-un ritual considerat magic. De asemenea, un alt ritual prin care fetele își pot visa ursitul de Sfântul Andrei este punerea grâului la încolțit. 

Ajunul Bobotezei, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, este o altă ocazie importantă pentru acest obicei. Boboteaza este o sărbătoare creștină care marchează sfințirea apei și a întregii creații, dar în credințele populare, această noapte este încărcată de magie.

Se spune că fetele care își pun o crenguță de busuioc sub pernă și își leagă pe inelar un fir roșu de mătase vor visa chipul viitorului soț. În unele zone, obiceiul include mâncarea unei turte frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare. Fetele care visează că beau apă vor avea parte de un an plin de dragoste și, posibil, de căsătorie.

Dragobetele, sărbătorit pe 24 februarie, este considerat echivalentul românesc al Valentine’s Day. În ajunul sărbătorii, pe 23 februarie, unele fete își pun busuioc sfințit sub pernă, urmând același ritual ca de Bobotează.

Un alt obicei ţinut în această zi arată că fetele necăsătorite și cele proaspăt căsătorite apelează la ritualuri pentru a-și păstra frumusețea, astfel că acestea strâng zăpada rămasă de Dragobete – care potrivit tradiţiei este „născută din surâsul zânelor” – și se spală de-a lungul anului cu apa rezultată prin topire, deoarece se crede că aceasta are puteri mistice și că le va conserva tinerețea.

Sărbătoarea de Sânziene, pe 24 iunie, aduce din nou în prim-plan acest obicei, dar cu o notă specială. În noaptea de dinainte, adică 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate strâng flori de sânziene, alături de busuioc, și le pun sub pernă, crezând că își vor visa sortitul.

În unele regiuni, fetele își împletesc coronițe din sânziene și le lasă peste noapte în grădină. Dacă dimineața sunt acoperite de rouă, acesta este un semn că urmează o căsătorie fericită. Sânzienele, văzute ca făpturi mitice binevoitoare, sunt invocate în această noapte pentru a împlini dorințele de iubire și prosperitate.

• Bobotează (6 ianuarie) - în noaptea de 5 spre 6 ianuarie

• Dragobete (24 februarie) - în noaptea de 23 spre 24 februarie

• Sânziene (24 iunie) – noaptea de 23 spre 24 iunie

• Sfântul Andrei (30 noiembrie) - în noaptea de 29 spre 30 noiembrie

Pentru obiceiul de a pune busuioc sub pernă, se folosește, de obicei, busuiocul sfințit. Acest busuioc este considerat sacru și încărcat cu puteri magice și spirituale, conform tradiției românești.

Busuiocul sfințit în cadrul slujbelor religioase, cum ar fi de Bobotează sau în alte momente importante, este considerat purificator și încărcat cu energie divină. Tradiția spune că trebuie să ne punem sub pernă busuioc sfințit pe 6 ianuarie, de Bobotează. Fetele tinere aduc busuioc la biserică, unde acesta este sfințit de preot. Se crede că astfel planta capătă puterea de a atrage noroc, iubire și vise prevestitoare.