Noua metodă de ajutor pentru legumicultori are puțini adepți. Cum se explică fenomenul
După desfiinţarea programului "Tomata", noua metodă de ajutorare pentru cei care cultivă legume în sere şi solarii pare a avea, încă, puţini adepţi.
Şi asta pentru că, deşi înscrierile s-au terminat, doritorii nu sunt prea încrezători. Specialiştii dau vina pe bâlbâielile autorităţilor, dar şi pe reducerea sumei oferite: două mii de euro, în loc de 3 mii. Legumicultorii au însă şi alte explicaţii.
Programul "Tomata" s-a transformat în ideea unei mai mari cooptări a fermierilor care cultivă şi alte legume, în sere şi solarii. Acum şi cei care produc castraveţi, ardei şi vinete pot beneficia de ajutorul de la stat.
Însă strategia autorităţilor nu pare să-i fi convins pe mulţi agricultori. Problemele ar fi reducerea sumei, de la 3000 de euro, la 2000, dar şi faptul că banii se dau doar pentru cei care îşi vând trufandalele iarna şi nu primăvara, ca până acum. Astfel, oamenii spun că sunt obligaţi să consume mai mulţi bani cu încălzirea solariilor.
Gabriel Mihalcea, fermier: "Primăvara era cu totul altceva, adică omul putea să aibă cheltuieli mai mici. Mi-e greu să cred că cineva ar putea să aibă castraveți de exemplu în luna decembrie".
O doamnă are solarii pe 2000 de metri pătraţi, în comuna Belint din Timiș. S-a înscris până acum în toţi cei patru ani cât a durat programul "Tomata", însă anul acesta a stat pe gânduri. Spune că îi va fi dificil să producă roşii înainte de Crăciun.
Simona Asiminicesei, producător local: "Ne ajută să ne amortizăm cheltuielile, legat de seminţe, de celelalte lucrări, să sperăm că vom valorifica marfa, totul depinde de vreme".
Radu Sumalan, profesor Facultatea de Horticultură și Silvicultură Timișoara: "Anul acesta au existat câteva bâlbâieli din partea guvernanţilor, faptul că nu a fost din timp anunţat că s-a tăiat programul tomata, perioada de înscriere a fost destul de tergivesată".
Şi în Buzău, fermierii spun că sumele din ce în ce mai mici nu acoperă cheltuielile, iar dacă în toamna temperaturile vor fi mici cultura poate fi compromisă, iar subvenţia se topeşte doar în costuri. Cei 2000 de euro, de exemplu, nu ajung pentru că în fiecare încântă să fie montată o centrală iar oamenii nu mai rămân cu profit.
Ionel Musatoiu, legumicultor: "După 2 noiembrie până pe 2 decembrie, e iarnă, iarna, e foarte greu să le ţinem".
Sunt însă şi fermieri care s-au înscris, mulţumiţi că pot accesa fonduri şi pentru alte legume decât tomate. În judeţul Arad, de exemplu, din 263 de înscrişi, 148 cultiva castraveţi.
Petru Bătrân, producător local: "Este foarte bine venit acest program, mai este bine într-un fel că nu se mai face supraproducţie cum a fost programul tomata acum, culturile sunt împărţite pentru programul ăsta şi o să merg numai pe castraveţi."
Anul trecut, peste 17.000 de fermieri au primit sprijin financiar prin programul "Tomata". Acum, în noul program, s-au înscris puţin pestre 14.000. Bugetul total al proiectului este de 30 de milioane de euro.