Dosarul 'Referendumul', in care Liviu Dragnea a fost condamnat in prima instanta, a fost amanat din nou

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecatori de la ICCJ in dosarul "Referendumul" la un an de inchisoare cu suspendare, cu un termen de incercare de trei ani. Alti 74 de inculpati din dosar au fost fie achitati, fie condamnati la inchisoare cu suspendare. Decizia a fost atacata cu apel.

Dragnea a fost trimis in judecata de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru savarsirea infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

In acest sens, conform procurorilor, Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al partidului pe care il reprezenta, dar si de coordonator al campaniei electorale, a emis doua adrese, la 12 si 13 iulie 2012, destinate organizatiilor judetene de partid, respectiv presedintilor si directorilor de campanie, dar si primarilor din tara ai acelui partid, adrese prin care, pentru obtinerea participarii la vot a alegatorilor, in proportie de 60%, li se solicita sa ia masuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (in fapt, promisiuni de foloase materiale in scopul de a determina alegatorii sa voteze) si, de asemenea, sa propuna prefectilor infiintarea de sectii de votare in statiunile turistice, care nu sunt ele insele unitati administrativ-teritoriale", arata DNA.

In paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii de partid, mai preciza DNA.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Pictorial incendiar pe terenul de golf cu Paige Spiranac: ”Cum se mai poate concentra cineva cu tine acolo?”