Noi obligații pentru România. Ce vor fi nevoite să facă toate primăriile începând cu 1 ianuarie 2025

×
Codul embed a fost copiat

România va fi obligată, de anul viitor, să colecteze selectiv și deșeurile textile. Deși există o directivă europeană, nu avem deocamdată nici legislație, nici centre de reciclare, așa că hainele uzate sunt aruncate la gunoi sau în natură.

O cantitate uriașă de textile ajunge la noi și sub formă de „haine second hand” din Italia sau Germania, dar, potrivit Gărzii de Mediu, de cele mai multe ori sunt deșeuri mascate.

Industria textilă este acum cel mai mare poluator din lume, iar hainele otrăvesc natura, la fel ca plasticul. Cu toate acestea, în România, colectarea de textile înseamnă doar inițiativa câtorva magazine de haine. În rest, totul ajunge în gropile de gunoi, ori în natură. Și asta deși Uniunea Europeană a dat o directivă care spune că, din 2025, va fi obligatorie colectarea selectivă a textilelor.

Raul Pop, director de Programe ECOTECA: „De la 1 ianuarie 2025, primăriile trebuie să facă colectare separată de materiale textile. Ne referim la îmbrăcăminte, la lenjerie de pat, covoare. Partea proastă este, însă, că doar colectate și atât, ele nu pot să ajungă la reciclare, necesită niște pași suplimentari. În primul rând, trebuie să ai reciclatori”.

De aceea, Administrația Fondului pentru Mediu vrea să-i finanțeze cu 75% pe cei care deschid fabrici de reciclare. Conform principiului european de răspundere extinsă a producătorului, și cei care fac haine vor avea în vedere câteva lucruri.

Citește și
reciclare
Fabrici de reciclare cu bani de la stat. Producătorii, nevoiți să aducă materialul reciclat din alte țări

Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului: „Producătorul va trebui să își asume răspunderea și vor crea niște sisteme și vor finanța aceste sisteme pentru a se asigura că, la finalul utilizării hainelor, acestea vor fi reutilizate, reciclate și nu vor ajunge în depozite de deșeuri”.

Pentru că România are cea mai mică taxă de depozitare a deșeurilor în gropile de gunoi, adică 50 de euro/tonă față de 500 de euro/tonă în statele vestice, în țara noastră intră ilegal cantități uriașe de materiale textile sub forma de haine second hand.

Andrei Corlan, Garda de Mediu: „Aceste textile, unele dintre ele pleacă ca deșeu din țara de proveniență. Înainte de intrarea în România, transportatorul își schimbă documentația și intră ca și produs, intră cu aviz de însoțire a mărfii și nu fac obiectul controlului Gărzii de Mediu”.

Potrivit Agenției Europene pentru Mediu, consumul de textile al unei persoane necesită 400 de m2 de teren, 9 m3 de apă și 391 de kg de materie primă. În ultimii ani, producția de haine s-a dublat, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare a scăzut. Europenii folosesc aproximativ 26 kg de textile în fiecare an și aruncă aproape jumătate. În România, cele mai multe haine uzate sunt arse, aruncate la groapa de gunoi sau pe câmp, și pe malurile apelor.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Campanie de reciclare cu „roboții binelui”. Orașul unde a fost implementată
Campanie de reciclare cu „roboții binelui”. Orașul unde a fost implementată

Campanie de reciclare inedită în România, cu ajutorul unor roboți... ai binelui!

Fabrici de reciclare cu bani de la stat. Producătorii, nevoiți să aducă materialul reciclat din alte țări
Fabrici de reciclare cu bani de la stat. Producătorii, nevoiți să aducă materialul reciclat din alte țări

Sistemul de Garanție-Returnare a pornit, însă România are prea puține fabrici care să recicleze ambalajele din sticlă plastic sau aluminiu.

Elevii unei școli din Bistrița au reușit să strângă peste o tonă de electronice, electrocasnice și sticlă pentru reciclare
Elevii unei școli din Bistrița au reușit să strângă peste o tonă de electronice, electrocasnice și sticlă pentru reciclare

Elevii unei școli din Bistrița au venit la cursuri, în ultimele zile, nu doar cu ghiozdanele, ci și cu pungi sau cutii pline de vechituri, numai bune de reciclat.

România e codașa Uniunii Europene la reciclare – recuperăm doar 14% din deșeuri. “E nevoie de educație cu bățul”
România e codașa Uniunii Europene la reciclare – recuperăm doar 14% din deșeuri. “E nevoie de educație cu bățul”

Cum schimbăm comportamente în România pentru a avea o țară mai curată?

Panourile fotovoltaice pot deveni o problemă majoră pentru mediul înconjurător. Avertismentul specialiștilor în reciclare
Panourile fotovoltaice pot deveni o problemă majoră pentru mediul înconjurător. Avertismentul specialiștilor în reciclare

Piața panourilor fotovoltaice din țara noastră este în continuă creștere. Mai bine de 20.000 de tone de panouri au fost importate doar în 2023.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.