Neagu Djuvara, o viață împărțită între pasiunea pentru istorie și datoria de a fi diplomat

Lucrările sale istorice analizează problematici precum obiectivitatea istorică, făcând apel la istoriografie pentru a se explica originea poporului român.

Neagu Djuvara s-a născut într-o familie aristocrată de origine aromână. A urmat exemplul familiei sale și a urmat cariera de diplomat. Student al Universității Sorbona, în anul 1937 a fost licențiat în Istorie și a obținut doctoratul în Drept, în anul 1940.

În anul 1944 își începe cariera de diplomat, activând în calitate de curier diplomatic la Stockholm. Rolul său era acela de-a negocia condițiile de pace cu reprezentanții Uniunii Sovietice, unde avea să-și continue activitatea până în septembrie 1947.

În anul 1962 este trimis în Republica Niger unde va activa timp de 23 de ani în calitatea de consilier diplomatic și juridic al Ministerului Nigerian al Afacerilor Străine, iar în paralel a preda cursuri de Drept Internațional și Istorie Economică la catedra Universității din Niamey.

În interviurile sale, Neagu Djuvara a povestit despre lunga perioadă petrecută în Nigeria. Diplomatul povestea de căldura insuportabilă pe care trebuia s-o înfrunte zilnic. Cu toate acestea, spunea Domnia Sa, că își petrecea cea mai mare parte a zilei lucând la teza sa de doctorat și studiind Istoria.

Diplomatul nu a abandonat pasiunea sa pentru Istorie, iar în anul 1972 obține la titlul de doctor cu o teză despre filosofia istoriei, sub conducerea sociologului și filosofului, Raymond Aron.

După Revoluția Românilor, din 1989, Neagu Djuvara se întoarce în România, iar în perioada 1991-1998 a predat la catedra Universității din București. Meritele sale sunt recunoscute de oficialii Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” care i-au acordat titlul de membru de onoare.

Opera istorică a lui Neagu Djuvara

Neagu Djuvara s-a concentrat asupra problematicii istoriei românilor și a poporului român. Pentru cele mai multe teze enunțate, istoricul a fost dur criticat de colegii de breaslă.

Neagu Djuvara a vorbit despre lipsa de rigoare a expertizei istorice din timpul comunismului, dar și din perioada interbelică, susținând că de cele mai multe ori istoria a fost falsificată pentru a servi unor scopuri politice.

Fără îndoială, istoricul a primit cele mai multe criticii odată cu lansarea teoriei originii cumane ale marilor domnitori români, precum cea a lui Neagoe Basarab, de pildă.

Istoricul a pus accentul asupra importanței elementelor naționale, condamnând influențele occidentale, dar și „hegemonia americană”.

Articol recomandat de sport.ro

Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova