Cât de puţin au avansat marile şantiere în timpul stării de urgenţă

×
Codul embed a fost copiat

Starea de urgență ar fi putut ajuta lucrările la infrastructura rutieră, cum ar fi Centura Capitalei sau Autostrada Soarelui.

Au fost două luni în care nu s-a circulat mai deloc, iar muncitorii nu au fost deranjați de trafic și au putut lucra în voie, dacă au vrut. Noi am vizitat marți câteva șantiere, dar nu toți cei pe care i-am întâlnit aveau chef de muncă.

Pe nouă kilometri ai Autostrăzii Soarelui, în apropierea localității Fetești, se toarnă asfalt. Viteza este limitată la 60 de kilometri pe oră, circulația este redusă, iar constructorii nu au niciun motiv să întârzie lucrările. Cu toate acestea, câțiva au început să se agite doar după ce au văzut camera.

Acum ori niciodată muncitorii care lucrează și repară dalele de pe Autostrada Soarelui, dale vechi de mai bine de 20 de ani ar trebui să termine în sfârșit lucrarea. În fiecare an erau deranjați de fluxul destul de mare de mașini care se duceau spre litoral. Acum sunt puține mașini care trec pe aici și nimic nu-i încurcă să ducă șantierul la bun sfârșit.

Teoretic, lucrarea va fi gata pe 25 mai. Până atunci se circulă pe un singur fir.

Citește și
Gropi
Drumuri românești străbătute de turiști arată ca după război: „Sunt gropi de un metru”

Ar trebui să se lucreze și pe Centura Capitalei, coșmarul șoferilor din România. Bucata dintre DN2 și A2 ar urma să se lărgească la două benzi pe sens.

Pe cei 11 kilometri vor apărea două noi pasaje, iar altele două vor fi lărgite, astfel încât aglomerația să dispară. Totul este trecut într-un contract de aproape 50 de milioane de euro.

În realitate, șantierul de pe Centură Capitalei, între DN2 și A2 a fost deschis oficial luni. Marți am parcurs toată această distanță, însă nu am văzut nici măcar urmă de muncitor. Din păcate, se pierde timp prețios, pentru că traficul începe să se aglomereze.

Reprezentanții Ministerului Transporturilor susțin că se lucrează la organizarea de șantier și la identificarea rețelelor edilitare.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat Ministerul Transporturilor: „Am vorbit cu constructorul, cu toți constructorii cu care am început lucrări în ultima perioada, le-am spus sub nicio formă nu acceptăm să înceapă cu pauză. Ieri am făcut predarea de șantier, așteptăm mobilizarea maximă, are termen stabilit de 15 luni la care să dea în folosință."

Iar pe șantierul de la Pasajul Nicolae Grigorescu am găsit doar o mână de muncitori.

Construcția Pasajului Nicolae Grigorescu a început în 2010 și a fost sistată în 2018, din cauza liniilor de înaltă tensiune care erau prea apropiate de lucrare. În sfârșit, aceste linii au fost ridicate, iar muncitorii au reapărut pe șantier. Acum, constructorul cu care am discutat spune că pasajul va fi gata în acest an, pe la sfârșit, în octombrie sau în noiembrie.

Nici în cazul lărgirii Șoselei Fabrica de Glucoză nu au fost recuperate întârzierile. Va fi gata până în august, în termenul anunțat de autorități, însă doar între Petricani și Barbu Văcărescu. Lucrările până la Șoseaua Floreasca vor mai dura, pentru că trebuie mutată rețeaua de termoficare din subteran.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Viorica Dăncilă:
Viorica Dăncilă: "Pe infrastructura rutieră avem mai multe sensibilităţi"

Cabinetul Dăncilă s-a reunit, miercuri, la Palatul Victoria.

Drumuri românești străbătute de turiști arată ca după război: „Sunt gropi de un metru”
Drumuri românești străbătute de turiști arată ca după război: „Sunt gropi de un metru”

La capitolul infrastructură rutieră, țara noastră este codașă. Și de parcă nu ar fi suficient, unele șosele sunt în stare bună doar pe hârtie. De pildă, o porțiune a unui drum județean din Constanța, pe unde ajung mulți turiști, arată ca după război.

Reacția directorului unei companii de stat, prins în fapt. ”Mă comparați cu un pedofil”
Reacția directorului unei companii de stat, prins în fapt. ”Mă comparați cu un pedofil”

În loc să repare drumurile, câțiva muncitori ai Companiei de Infrastructură Rutieră au cărat moloz și mobilă pentru directorul filialei bucureștene a instituției. Incidentul a fost dat publicității de membrii unei asociații.

Ministerul Transporturilor anunță investiții de miliarde de euro în infrastructura rutieră și feroviară
Ministerul Transporturilor anunță investiții de miliarde de euro în infrastructura rutieră și feroviară

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a anunţat în timpul şedinţei de Guvern mai multe proiecte de infrastructură, finanţate din fonduri europene.

Solutia autoritatilor la problema drumurilor proaste:
Solutia autoritatilor la problema drumurilor proaste: "SMURD pentru gropi". Cati oameni UCIDE anual infrastructura rutiera

Compania Nationala de Drumuri nu are suficiente fonduri pentru a repara toate gropile din Romania. O recunoaste chiar directorul general al CNADNR, care sustine ca are la dispozitie doar 60% din banii necesari pentru intretinerea soselelor.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.