Solutia autoritatilor la problema drumurilor proaste: "SMURD pentru gropi". Cati oameni UCIDE anual infrastructura rutiera
Compania Nationala de Drumuri nu are suficiente fonduri pentru a repara toate gropile din Romania. O recunoaste chiar directorul general al CNADNR, care sustine ca are la dispozitie doar 60% din banii necesari pentru intretinerea soselelor.
Asa ca a decis sa instituie un fel de SMURD al gropilor care ar urma sa intervina acolo unde situatia este foarte grava. SMURD-ul pentru gropi din Romania va functiona ca un sistem de interventie rapida acolo unde craterele din asfalt pun in mare pericol masinile. Pentru asta, Compania Nationala a organizat o licitatie publica. Firmele care au castigat urmeaza sa vina cu anumite truse speciale pentru astuparea gropile.
Compania Nationala de Drumuri a stabilit zece zone de reciclare de pe drumurile publice. Asfaltul va fi ras si inlocuit cu unul proaspat. CNADNR spera astfel sa scape de gropile cele mai grave de pe drumuri si, desigur, autostrazi. In alte 15 zone din tara vor fi efectuate lucrari de intretinere. Dar fondurile nu sunt suficiente.
Catalin Homor, directorul CNADNR: "Avem un program ambitios pentru tot ce inseamna intretinerea drumurilor pe timp de vara, iarna. Indicatorii pe care ni i-am propus sunt dubli fata de anul trecut. In momentul de fata avem 60 la suta din necesarul de a avea o infrastructura impecabila".
Adica, putin peste 260 de milioane de euro, in conditiile in care ar fi nevoie de peste 300 de milioane de euro. Intre timp, infrastructura din Romania ucide, la propriu. Cu 95 de victime anual, suntem pe primul loc in Uniunea Europeana la numarul de morti la un milion de locuitori.
Anul trecut, in Uniunea Europeana, pe drumuri au murit 26 de mii de oameni. Iar noi, pentru ca avem cea mai proasta infrastructura din Europa, conducem in acest top rusinos, alaturi de Bulgaria, insa la noi sunt mai multi raniti. Cele mai sigure sunt drumurile din Malta, Suedia si Olanda.
Pietonii reprezinta 39 la suta din totalul victimelor. Urmeaza cei care circula pe biciclete sau motociclete – 31%, apoi pasagerii din autoturisme si soferii.
