Ministerul Agriculturii: Se reiau lucrările la canalul Siret-Bărăgan

×
Publicitate

Lucrările la canalul Siret-Bărăgan, începute de comuniști, urmează să fie reluate, anunță Ministerul Agriculturii. De altfel, acest anunț este aproape o modă.  

De-a lungul anilor, aproape toți miniștrii Agriculturii au anunțat investiții generoase la acest canal de aproape 200 de kilometri, care ar trebui să irige sute de mii de hectare. Proiectul a fost aprobat în 1986, iar execuţia primului tronson a început un an mai târziu. Însă, până în ziua de astăzi, s-au construit abia două procente din lungimea canalului.

Cu o lungime de aproape 200 de kilometri, canalul Siret-Bărăgan ar trebui să traverseze județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și să facă legătura între Barajul Călimanești și Lacul Dridu. În total, ar putea iriga mai bine de 500 de mii de hectare de teren arabil, iar asta ar duce automat la producții mai mari de cereale, legume și fructe. În realitate, din cei aproape 200 de kilometri, au fost dați în folosință doar cinci cu mare fast, în 2018.

Viorica Dăncilă, fostul primier al României: „Mulțumim Guvernului și agriculturii pentru această zi istorică. Este chiar o zi istorică. Pornirea acestor lucrări pe Siret-Bărăgan chiar reprezintă un început foarte bun pentru agricultura românească”.

La patru ani distanță, actualul ministru al Agriculturii anunță noi lucrări. Asta după ce, de-a lungul anilor, mai mulți politicieni s-au lăudat cu investiții generaoase pentru construirea canalului.

Reporter: Ce va fi diferit de această dată?

Adiran Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Diferită este determinarea cu care vreau să mă aplec asupra irigațiilor”.

Reporter: Când vom vedea primele utilaje în teren?

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Știți că birocrația la noi este...”

Reporter: Un termen estimativ.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: „Eu sper ca anul 2023 să ne prindă cu utilajele în teren”.

Noile lucrări vizează 23 de kilometri, începând de la barajul Călimănești și până în Vrancea. Cu această bucată de tronson se vor putea iriga aproximativ 43 de mii de hectare de teren arabil, în zonele Ruginești, Mărășești și Slobozia.

Gabriel Razi, analist piețe agricole: „Cred că până la determinare avem de discutat de licitații, despre birocrație și despre mișcarea unui întreg sistem pentru că vorbim de un mega proiect care poate funcționa ca o plasă de siguranță în sezoanele secetoase. În mod normal, noi, ca țară, pierdem acum între 30% și 40% din producția de cereale în sezoanele secetoase. Cu ajutorul unui astfel de proiect aceste pierderi se pot reduce chiar și la jumătate”.

În primă fază, lucrările vor costa peste 700 de milioane de lei, bani din bugetul de stat.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Patru mașini implicate într-un accident rutier în Mamaia. Mai multe persoane, transportate de urgență la spital

Carambol, duminică seară, aproape de intrarea în stațiunea Mamaia.

Avem tot mai puțin lapte de vacă produs în România. Ce spun cifrele

Avem tot mai puțin lapte de vacă produs în România. Cantitatea colectata scade de la un an la altul.

Incendiu violent în Bihor. Mai multe rezervoare pline cu reziduuri de păcură au luat foc

Mai multe rezervoare pline cu reziduuri de păcură au luat foc, duminică, în incinta unei uzine dezafectate din localitatea Tileagd, județul Bihor.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.