Milioane de declarații de avere ale demnitarilor, indisponibile. Ce acuză Code for România și cum se apără ANI

Însă până să fie remediată problema, reprezentanții Code for Romania au cerut ca ele să fie vizibile. 

Deși decizia judecătorilor constituționali prevede că nu mai este obligatorie publicarea declarațiilor, menționează că prevederea nu se aplică retroactiv, au precizat reprezentanții asociației. 

„Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”, a citat instituția din comunicatul Curții Constituționale.

„În acest moment, în portalul public old-declaratii.integritate.eu prin care publicul putea accesa declarațiile afișate până în 2022 nu se mai pot face căutări. Echipa Code for Romania a început în seara de 29 mai un proces de back-up al acestor declarații de avere, însă blocat în acest moment de acțiunea ANI”, a transmis organizația.

Citește și

Zeci de percheziţii în Botoşani la o rețea care ar fi obținut buletine false pentru cetăţeni din R. Moldova, Ucraina și Rusia

În replică, ANI a explicat că totul a fost din cauza unei defecțiuni tehnice, iar ulterior funcţionalitatea portalului declaraţiilor de avere şi de interese a fost restabilită.

”Funcţionalitatea portalului declaraţiilor de avere şi de interese a fost restabilită. Începând cu data de 29 mai portalul declaraţiilor de avere şi de interese a experimentat un volum ridicat de cereri de accesare şi descărcare – peste 10 milioane de interogări doar pentru declaraţiile depuse în perioada 2008 – 2022 – fapt ce a dus la întreruperi de funcţionare”, au transmis reprezentanţii ANI.

După anunțul reprezentanților ANI, Code for Romania a răspuns din nou și a transmis următoarele: 

”Trei lecții putem lua de aici:
1. Instituțiile publice ar trebui sa comunice în timp real și nu reactiv mai ales pe o temă de asemenea importanță
2. ⁠Ochiul și presiunea publică contează mult pentru a ține instituțiile de partea interesului public
3. ⁠Avem nevoie de o infrastructură digitală rezilientă și transparentă în România”, au specificat reprezentanții Code for Romania. 

CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declarațiile de avere trebuie să conțină și bunurile și veniturile soților sunt neconstituționale, admițând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

„Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct”, a argumentat Curtea.

De asemenea, declarațiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând „concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal”, dar și prevederea din Constituție potrivit căreia „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”.

Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.

„Decizia CCR referitoare la declarațiile de avere și interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”, au transmis oficialii Agenției Naționale de Integritate (ANI).

„De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE și progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”.

Oficialii ANI precizau atunci că portalul numără peste 12 milioane de declarații publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care au fost declarate neconstituționale.

Știrile PRO TV a atras atenția asupra faptului că transparența modului în care guvernul pregătește și realizează modificările legislative și fiscale se numără printre principalele critici ale raportelor internaționale, dar și ale societății românești.

Pornind de la raportul Comisiei Europene despre starea statului de drept în România și despre observațiile pe care le-a făcut pe tema lipsei de transparență din activitatea Guvernului, Știrile Pro TV au identificat mai multe situații din istoria recentă în care guvernanții au acționat fără a lua în calcul dreptul la informare al cetățenilor: lipsa rectificării bugetare din 2023, folosirea abuzivă a Fondului de Rezervă aflat la discreția premierului, adoptarea celui mai mare pachet de măsuri fiscale din 2010 și până în prezent, în valoare de 30-35 de miliarde de lei, care a stat în dezbatere o singură zi și modificările recent din Codul Fiscal care i-au scos pe contabili în stradă.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină