Iohannis, Grindeanu si Dragnea la bilantul MApN: "Un stat capata credibilitate internationala daca are o armata puternica"

Evenimentul a fost transmis LIVE pe ProTV NEWS si pe pagina de Facebook a Stirilor Pro TV.

Seful statului a spus ca obiectivul Romaniei este de a-si consolida statutul de furnizor de securitate in cadrul NATO si UE, precum si construirea unui profil mai puternic in aceste organizatii, alaturi de intarirea parteneriatului cu SUA. 

Presedintele a atras atentia asupra actualului context international, caracterizat de provocari la adresa securitatii globale si regionale "fara precedent" dupa sfarsitul Razboiului Rece. El a amintit prelungirea conflictului din Ucraina, "fara intrevederea unei solutii politice viabile", tergiversarea gasirii unei cai rezonabile si negociate pentru a pune capat razboiului din Siria, "virulenta terorismului islamic anti-occidental" practicat de Daesh si "criza produsa de afluxul masiv de refugiati in cautare de azil in Europa".

Iohannis a spus ca este astfel de nevoie de o consolidare a cooperarii in cadrul NATO si UE, apreciind recentele decizii ale Uniunii, precum si cele ale Aliantei, de la ultimul summit, precum consolidarea prezentei la Marea Neagra.

Presedintele a laudat MApN pentru eforturile depuse in aceste directii, precum si pentru continuarea transformarii Armatei, operationalizarea structurilor aliate de pe teritoriul tarii noastre, precum si cresterea calitatii vietii personalului Armatei.

Iohannis a subliniat si ca MApN trebuie sa continue eforturile pentru implementarea deciziilor NATO de pe teritoriul Romaniei, prin structurile operationalizate in tara.

Grindeanu, la bilantul MApN: Apararea devine tot mai importanta in ecuatia de securitate nationala

Premierul Sorin Grindeanu a declarat ca, in prezent, contextul geopolitic este "de departe cel mai complicat", subliniind ca intr-un mediu de securitate tensionat apararea conteaza si devine din ce in ce mai importanta in ecuatia de securitate nationala.

Grindeanu a afirmat ca, in acest context, printre obiectivele Guvernului se afla si dezvoltarea capabilitatilor pentru contracararea eficienta a amenintarilor asimetrice si hibride.

Premierul a subliniat ca situatia strategica a regiunii noastre "este astazi si mai importanta", in contextul evolutiilor din regiunea extinsa a Marii Negre.

"Contextul geopolitic actual este de departe cel mai complicat din ultimii ani. Pe de o parte, anexarea Crimeei a reprezentat acum trei ani o incalcare grava a legislatiei internationale si o provocare majora la adresa securitatii euro-atlantice. Pe de alta parte, regiunea Orientului Mijlociu si a Africii de Nord este caracterizata de o intensificare a instabilitatii si a terorismului. Statul Islamic a devenit o amenintare pentru intreaga regiune si a demonstrat, din pacate, potentialul de a afecta inclusiv statele europene", spus premierul Sorin Grindeanu la bilantul MApN.

El a subliniat ca intr-un "mediu de securitate tensionat", in care se intalneste o combinatie ingrijoratoare de riscuri si amenintari tot mai complexe, apararea conteaza si devine din ce in ce mai importanta in ecuatia de securitate nationala.

De asemenea, seful Executivului a afirmat ca un pilon important al constructiei prioritatilor la nivelul apararii se regaseste in Programul de Guvernare 2017-2020, "care identifica drept directii fundamentale ale apararii participarea la apararea colectiva a aliatilor in cadrul NATO si UE, participarea la misiuni si operatii sub egida organizatiilor internationale, consolidarea capacitatii nationale de aparare, respectiv consolidarea parteneriatelor strategice, in special cu SUA".

Totodata, Grindeanu a reafirmat angajamentul "ferm" al Guvernului pentru realizarea obiectivelor politicii de aparare si pentru succesul modernizarii si consolidarii fortelor armate romane.

"Sustinem cu seriozitate obiectivele care vizeaza consolidarea capacitatii de aparare nationala, transformarea, modernizarea si dotarea corespunzatoare a Fortelor Armate Romane, dezvoltarea capabilitatilor pentru contracararea eficienta a amenintarilor asimetrice si hibride, intensificarea dimensiunii de securitate a Parteneriatelor Strategice, respectiv a Parteneriatului Strategic cu SUA prin consolidarea cooperarii in domeniul militar, inclusiv pe teritoriul national si in regiunea Marii Negre, cresterea interoperabilitatii cu fortele aliate si partenere din cadrul NATO si intensificarea participarii la misiunile si operatiile din zonele de interes strategic pentru Romania", a punctat Grindeanu.

Seful Executivului a mai spus ca Guvernul pe care il conduce a facut din Aparare un domeniu prioritar al bugetului de stat pentru 2017.

"In conformitate cu prevederile Legii nr. 6/2017, Legea bugetului de stat pe anul 2017, bugetul apararii pentru 2017 prevede, conform angajamentului asumat, alocarea a 2% din Produsul Intern Brut si, potrivit Programului de Guvernare, se are in vedere mentinerea nivelului de alocare si in perioada 2018-2020", spus Grindeanu, exprimandu-si increderea ca acest buget asigura un teren solid pentru accelerarea modernizarii Armatei Romaniei.

"Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat Romania recent pentru aceasta realizare majora. Suntem un exemplu in Alianta! Cheltuielile destinate achizitiei de echipamente majore si activitati de cercetare dezvoltare reprezinta peste 45% din bugetul total, procent cu mult peste valoarea de 20% din PIB recomandata la Summit-ul NATO din Tara Galilor", a subliniat premierul.

De asemenea, Grindeanu a subliniat ca, la nivelul programelor de inzestrare pe care le are in vedere MApN, este necesara identificarea si implementarea unor mecanisme legislative care sa asigure intensificarea colaborarii si implicarii operatorilor economici din industria de aparare in realizarea produselor militare.

El a afirmat ca noile provocari in materie de securitate si aparare la adresa UE (criza ucraineana, criza migratiei, amplificarea fenomenului terorist), Brexit-ul au declansat o accentuare a dezbaterilor privind dezvoltarea Politicii de Securitate si Aparare Comune.

"In prezent, la nivelul Uniunii Europene, asistam la un proces de consolidare a PSAC, in acest context, contributia fiecarui stat membru la dezvoltarea dimensiunii de securitate si aparare a UE este esentiala", a mai spus Grindeanu.

Premierul a tinut sa le transmita militarilor ca este recunoscator "pentru profesionalismul dovedit si modul exemplar in care isi fac datoria", in interiorul tarii sau in teatrele externe de operatii din Afganistan, Balcani si Africa.

"Sunteti un pilon de stabilitate, prin increderea publica ridicata de care se bucura Armata in societatea noastra. Fortele noastre armate, prin indeplinirea cu succes a angajamentelor in cadrul organismelor din care Romania face parte, prin asumarea de responsabilitati de protectie si aparare a spatiului national si prin participarea la initiative regionale de asigurare a unui climat de stabilitate la Marea Neagra, prin toate acestea, am convingerea, contribuie la reasigurarea cetatenilor nostri ca pot avea incredere deplina in Armata", a aratat Grindeanu.

Prim-ministrul a incheiat afirmand ca avem in fata un an dificil si din perspectiva evolutiilor, uneori impredictibile, dar si a angajamentelor deja asumate si care trebuie onorate.

"Cu cat incertitudinile mediului international cresc, cu atat armata Romaniei trebuie sa fie mai usor adaptabila. De aceea, evolutia institutiei dumneavoastra trebuie sa continue!", a spus Grindeanu. 

Dragnea: 2% din PIB reprezinta minimum ce trebuie alocat pentru Aparare in urmatorii 10 ani

Presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, a declarat, marti, la prezentarea bilantului MApN pe anul 2016, ca cele doua procente alocate incepand cu 2017 pentru aparare reprezinta minimum ce trebuie respectat cel putin in urmatorii 10 ani de catre Romania.

"Inca o data s-a demonstrat ca, atunci cand fiecare dintre noi isi indeplineste indatoririle care ii revin, atat rezultatele individuale, cat si cele colective, genereaza recunostinta si increderea societatii noastre. Realizarile dumneavoastra au consolidat pozitia Armatei Romaniei, ca institutie fundamentala a statului si acest fapt este cu atat mai meritoriu cat trebuie avut in vedere si recunoscut cinstit ca tara noastra nu a alocat in trecut suficiente resurse materiale si financiare astfel incat apararea sa pastreze un ritm de evolutie asemanator cu cel inregistrat de alte forte armate aliate", a afirmat Dragnea.

El a mentionat si alocarea de 2% din PIB pentru Aparare. "Este o realitate care va aduce tarii noastre incepand cu acest an un important surplus de capabilitate pentru a-si consolida statutul de furnizor de securitate serios si incredere", a afirmat el.

Presedintele Camerei Deputatilor a subliniat ca Romania nu a avut si nici nu va avea "fluctuatii" in respectarea angajamentelor asumate in plan european si international, iar acest procent din PIB trebuie alocat si in anii urmatori. "2% din PIB reprezinta doar minimum ce trebuie alocat pentru aparare in urmatorii 10 ani", a spus liderul PSD.

Dragnea a vorbit si despre nevoia revitalizarii industriei de aparare autohtone, angajandu-se ca Executivul se va preocupa si de acest subiect, asa cum a anuntat prin programul de guvernare.

"Cred ca a intrat in firea noastra ca in fiecare dimineata sa incepem ziua in pace si aproape ca nu ne mai gandim ca aceasta este o stare pe care am dobandit-o si pe care o pastram prin jertfa si truda", a conchis el.

Discurul integral al presedintelui Klaus Iohannis, conform Administratiei Prezidentiale: 

In fiecare an, particip cu emotie alaturi de dumneavoastra la bilantul Ministerului Apararii Nationale, pentru a-i onora pe toti cei care servesc patria sub drapelul tricolor. 

Activitatea Ministerului Apararii Nationale a fost, in 2016, una extrem de consistenta, care merita din plin aprecierea si felicitarile noastre. Armata este o institutie de baza a statului roman, pe care cetatenii tarii noastre o privesc cu incredere si cu mandrie. Acest nivel de pretuire se datoreaza profesionalismului militarilor si civililor care isi indeplinesc misiunile cu patriotism si devotament. Pentru efortul si sacrificiile pe care le faceti in fiecare zi, va multumesc!

Doamnelor si domnilor. Ne aflam intr-un context deosebit de dinamic al transformarilor mediului international, caracterizat de acutizarea fara precedent, dupa sfarsitul Razboiului Rece, a provocarilor la adresa securitatii globale si regionale.

Prelungirea conflictului din Ucraina, fara intrevederea unei solutii politice viabile, tergiversarea gasirii unei cai rezonabile si negociate pentru a pune capat razboiului din Siria, care se suprapune pe un context deja precar al securitatii regionale in Orientul Mijlociu si Nordul Africii, virulenta terorismului islamic anti-occidental practicat de Daesh si criza produsa de afluxul masiv de refugiati in cautare de azil in Europa sunt cele mai semnificative coordonate ale acestei situatii.

Intr-un astfel de context, devine cu atat mai important pentru Romania sa-si dezvolte directiile pe care isi fundamenteaza politica externa. In acest sens, pentru noi raman prioritare consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii si construirea unui profil mai puternic in NATO si Uniunea Europeana, ca piloni strategici pentru garantarea securitatii tarii noastre.

Anul trecut, pentru prima data, NATO a prevazut un proces regulat de evaluare politico-militara pentru Europa de Sud-Est. Mai mult, Uniunea Europeana a adoptat in anul 2016 o Strategie Globala de Politica Externa si de Securitate, urmand a pune in aplicare un Plan de Implementare a acesteia, cu obiective concrete.

Cooperarea dintre NATO si Uniunea Europeana reprezinta o prioritate strategica pentru ambele organizatii, in baza declaratiei comune semnate de liderii acestora, cu ocazia Summitului de la Varsovia din anul 2016. De altfel, acel Summit a marcat si succesul demersurilor statului roman pentru o abordare echilibrata intre Marea Baltica si Marea Neagra a riscurilor de securitate care vizeaza flancul estic, obtinandu-se un pachet complex si integrat de masuri, in plan terestru, aerian si maritim pentru regiunea din care facem parte.

Dupa progresele inregistrate in domeniile terestru si aerian, ma bucura faptul ca recent au fost agreate masuri de consolidare a prezentei aliate si pe dimensiunea maritima, la Marea Neagra. Cu totii ne dorim ca Romania sa fie o tara puternica si respectata in Europa si in lume.

Tara noastra a dovedit ca poate fi un furnizor de securitate, iar acest statut poate fi consolidat atat prin masuri de politica externa, cat si prin masuri care vizeaza cresterea capacitatii operationale a armatei. Un stat capata credibilitate strategica internationala daca are o armata puternica. Avem nevoie de o armata bine dotata si instruita, asa cum am prevazut in Strategia Nationala de Aparare a tarii pentru perioada 2015-2019 si in Planul de Implementare a acesteia. Ministerului Apararii Nationale ii revin sarcini importante in aceste demersuri.

In context, doresc sa transmit intreaga mea apreciere pentru eforturile sustinute ale institutiei dumneavoastra, orientate spre materializarea prioritatilor strategice ale Ministerului Apararii Nationale, aferente anului 2016, care au vizat, in principal, continuarea transformarii Armatei, operationalizarea structurilor aliate de pe teritoriul tarii noastre, precum si cresterea calitatii vietii personalului Armatei.

Cu acest prilej, vreau sa subliniez realizarile deosebite privind operationalizarea, in anul 2016, a Unitatii NATO de Integrare a Fortelor si a Comandamentului Diviziei Multinationale Sud-Est, precum si operationalizarea scutului antiracheta de la Deveselu. In perioada imediat urmatoare Summitului NATO de la Varsovia, in cadrul Administratiei Prezidentiale a fost elaborat Planul de Implementare a deciziilor luate la Summit si a fost initiata punerea in aplicare a acestora.

In contextul obiectivelor generale asumate de tara noastra in cadrul Aliantei, Ministerului Apararii Nationale ii revin, in mod firesc, o serie de sarcini specifice referitoare la constituirea Brigazii Multinationale pe teritoriul Romaniei: dezvoltarea initiativei Cadrului multinational de instruire la nivel intrunit in Romania; proiectarea unei prezente aliate adaptate in domeniile maritim si aerian in regiunea Marii Negre si participarea la implementarea masurilor aliate pentru asigurarea prezentei inaintate consolidate pe segmentul nordic al flancului estic.

Stiu foarte bine ca existe progrese in directia implementarii acestor obiective si ma bucura acest lucru. Va incurajez sa depuneti toate eforturile pentru a gasi solutii la problemele inca nerezolvate, in special, la cele care impun cooperare in cadru aliat.

Bugetul apararii a reprezentat pentru mine, asa cum bine stiti, o prioritate. Asigurarea finantarii de 2% din PIB in acest an, in concordanta cu angajamentul politic asumat in plan national in ianuarie 2015, creeaza conditii pentru implementarea tuturor obiectivelor asumate. Sunt totusi necesare masuri organizatorice si manageriale responsabile si oportune.

Responsabilitatile ce revin Romaniei in urma deciziilor asumate la Varsovia trebuie sa fie rezultatul unui efort conjugat si cuprinzator al institutiilor cu atributii in domeniul securitatii si apararii, in beneficiul Romaniei si al tuturor romanilor. De aceea, cooperarea interinstitutionala, in general, si cea dintre Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Afacerilor Externe, in special, devine esentiala.

Doamnelor si Domnilor. Avem un cadru conceptual si normativ solid, fundamentat pe Strategia Nationala de Aparare a tarii pentru perioada 2015-2019 si pe Planul de implementare a acesteia, pe Legea de planificare a apararii, Carta Alba a Apararii, si Strategia militara, alaturi de Planul de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varsovia cu implicatii pentru Romania. De asemenea, bugetul destinat in acest an apararii asigura premisele ca obiectivele ambitioase pe care vi le-ati asumat pentru 2017 sa fie indeplinite.

In incheiere, vreau sa subliniez faptul ca resursa cea mai pretioasa a Armatei Romaniei sunt militarii si civilii care activeaza in acest domeniu. Femeile si barbatii care isi dedica viata vocatiei de a servi patria sub drapelul tricolor alcatuiesc un adevarat corp de elita, nu numai prin asumarea unor standarde morale si profesionale inalte, dar si a multor sacrificii.

Atat in tara, cat si in teatrele de operatii, dumneavoastra va aflati mereu acolo unde Romania o cere, desfasurandu-va activitatea cu patriotism, loialitate si modestie, sub deviza «Onoare si Patrie».

Va multumesc tuturor pentru ceea ce faceti pentru tara si va doresc mult succes in activitate!”

 

Bugetul Armatei in 2017

In urma cu un an, presedintele vorbea si despre acordul politic pentru alocarea a 2% din PIB pentru Aparare in anul 2017.

Fata de anul precedent, MApN are un buget apreciabil marit, insa ramane sub semnul intrebarii consensul politic privind un program important de inzestrare: cel pentru 4 corvete multifunctionale, aprobat de guvernul Ciolos la sfarsitul anului trecut.

Bugetul Apararii a fost subiect de controverse politice la inceputul acestui an.

Noul ministru al Apararii, Gabriel Les, declara pe 4 ianuarie, in cadrul audierii sale pentru numirea in functie in comisiilor parlamentare de aparare, ca MApN isi propune sa continue programele de inzestrare ale armatei, facand referire la achizitia avioanelor F16 si preconizata cumparare a patru corvete construite de catre compania Damen la santierul naval de la Galati. De altfel, Les a fost secretar de stat in guvernul precedent ocupandu-se in special de programele de inzestrare.

Controversele au aparut dupa ce Ministerul de Finante a facut publica prima varianta a bugetului de stat, in care Ministerul Apararii Nationale nu primea cei 2% din PIB, desi era obligatie asumata de Romania fata de aliatii din NATO.

Exista insa posibilitatea ca MApN sa ajunga la un buget de 2,18% cu ajutorul unor credite de angajament, fata de 1,3% provenit din credite bugetare. Astfel, pe langa cele 11 miliarde lei alocate direct de la buget, Apararea ar fi putut primi, ipotetic pana la 18,6 miliarde lei, prin credite de angajament.

La o zi dupa publicarea proiectului de buget, presedintele PSD, Liviu Dragnea, pe 24 ianuarie, a anuntat ca bugetul va fi revizuit, la solicitarea sa si a primului-ministru Sorin Grindeanu, astfel incat cei 2% sa fie asigurati din credite bugetar. Liviu Dragnea a sustinut ca si, in varianta initiala, era prevazut acelasi procent de 2%.

”La Aparare prevazusera 2% compus din 1,5% credite bugetar si 0,5% credite de angajament care statea in picioare in sensul ca au spus ca o parte din investitii nu pot fi efectiv platite in acest an, dar solicitarea mea si a primului-ministru a fost foarte clara: sa fie 2% pentru Aparare din credite bugetare pentru ca este un angajament. Daca Ministerul Apararii nu va fi in stare sa cheltuie acesti bani, o sa vedem la vremea respectiva”, a spus Dragnea.

Tot pe 24 ianuarie, presedintele Klaus Iohannis a spus ca va studia cu atentie nu doar daca este respectat angajamentul Romaniei fata de NATO de a aloca 2% din PIB pentru aparare.

”Pentru mine un punct extrem de important va fi bugetul pe securitate nationala si asta nu inseamna nu doar armata. O sa ma uit cu foarte mare atentie pentru ca, indiferent de jocurile politice, cu securitatea nationala nu are voie sa se joace nimeni (...) Daca intram in zone de revansisme politice, am face o mare eroare”, a declarat Klaus Iohannis, conform News.ro.

In varianta finala, adoptata de catre Parlament, bugetul Apararii a crescut pana la pragul de 2%. Ministrul Les a precizat ca peste 47% din buget merge catre inzestrare. Astfel, Ministerul Apararii Nationale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei. Noul buget este in crestere cu 52% fata de nivelul din 2016.

Efortul depus de Romania pentru suplimentarea alocarii pentru sectorul apararii a fost apreciat pe plan extern. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, afirma, intr-o declaratie remisa presei pe 16 februarie, ca Romania a devenit un exemplu pentru celelalte state NATO prin alocarea a 2% din PIB, Stoltenberg salutand angajamentul ferm al Romaniei fata de Alianta atat militar, cat si financiar.

”Felicit Romania pentru eforturile majore sa creasca bugetul Apararii la 2% din PIB in anul 2017. intr-o lume cu amenintari complexe si crescande, avem nevoie atat de cheltuieli mai mari cu apararea, cat si de o impartire mai echitabila a poverii. Romania le furnizeaza pe amandoua dand un exemplu de urmat pentru ceilalti aliati”, se arata in declaratia lui Jens Stoltenberg.

Ramane incerta achizitia corvetelor preconizata de catre guvernul Ciolos. Guvernul a aprobat, pe 29 noiembrie 2016, Hotararea pentru achizitia a patru corvete multirol, care vor fi produse la santierul Naval Damen Galati S.A. Valoarea estimata a programului, pe intreaga perioada de sapte ani, este de 1,6 miliarde euro, inclusiv TVA, suma in care sunt cuprinse si achizitia munitiilor si suportul logistic initial, care include si instruirea echipajelor, precizeaza Guvernul.

Constructia si dotarea navelor se vor realiza in Romania, la santierul Naval Damen Galati S.A, parte a Damen Shipyards Group-Olanda, care va colabora cu operatori economici din industria nationala de aparare, atat in activitatea de realizare propriu-zisa a corvetelor, cat si in proiecte de modernizare a altor nave din dotarea Fortelor Navale Romane, respectiv a celorlalte obligatii de actiuni compensatorii (offset) ce revin companiei olandeze.

Conform procedurii specifice avute in vedere, activitatile compensatorii aferente contractului se vor desfasura prioritar in urmatoarele domenii: activitatea de modernizare a altor capabilitati ale fortelor navale romane, realizarea facilitatilor de instruire, constituirea centrului de mentenanta si a facilitatilor de depozitare a munitiilor in Romania.

Fiind vorba de un contract de achizitie de armament cu costuri foarte mari, este nevoie de acordul Parlamentului, potrivit legii.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat, miercuri, ca Guvernul Grindeanu ar trebui sa anuleze Hotararea de Guvern prin care Cabinetul Ciolos a aprobat procedura de achizitie a patru corvete de la compania Damen intrucat achizitia nu a fost nu aprobata de catre Parlament.

”Hotararea de Guvern nu putea fi adoptata fara sa existe aprobarea Parlamentului. Ceea ce cred eu ca va face Guvernul si trebuie sa faca este sa abroge acea Hotarare de Guvern si sa reia procedura legala care inseamna eventual memorandum in Guvern, solicitarea de la Parlament pentru aprobare dupa care sa purceada la Hotararea de Guvern care sa aiba un rezultat sau altul”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri, la Antena 3.

Potrivit liderului PSD, abrogarea HG ar trebui urmata de o analiza suplimentara a conditiilor de achizitie a corvetelor multifunctionale.

”Din punct de vedere al pretului, din punct de vedere al dimensiunii offset-ului in Romania, din punct de vedere al utilitatii tehnicii militare respective si din punct de vedere al pozitionarii noastre strategice cu partenerii din NATO. Toate aceste elemente trebuie luate in calcul pentru ca asa face orice tara din lume”, a mai spus Dragnea.

Fostul premier Dacian Ciolos si fostul ministru al Apararii Mihnea Motoc au dat publicitatii, joi, o declaratie de presa in care sustin ca Hotararea de Guvern a respectat procedura legala pentru achizitiile importante de tehnica militara intrucat actul normativ nu reprezinta un contract, ci doar stabileste procedura de urmat.

”In conformitate cu prevederile legale existente, initierea achizitiei publice ar fi avut loc numai dupa aprobarea conditiilor de achizitie de catre Parlamentul Romaniei. Urmand intru totul procedura stabilita de lege, in mod transparent, Guvernul a informat Parlamentul Romaniei, caruia i-a solicitat aprobarea prin Lege a conditiilor de achizitie a navelor militare marine respective. In absenta unui aviz din partea Parlamentului, Guvernul, la acea data, nu a luat nicio decizie in privinta negocierilor, tocmai pentru ca procedura legala a avizarii de catre Parlament nu era finalizata”, spun Dacian Ciolos si Mihnea Motoc.

Cei doi nu contesta dreptul actualului guvern de a sista negocierile cu compania olandeza Damen pe baza unor considerente de oportunitate, insa nu invocand o nelegalitate a hotararii adoptate de Guvernul Ciolos.

”Respingem categoric ideea ca o astfel de abrogare ar putea avea ca temei nerespectarea conditiilor legale de adoptare a Hotararii de Guvern respective. Prin anularea acestei proceduri de achizitie, Guvernul actual trebuie sa-si asume si ca renunta la constructia unor nave militare in santierele navale din Romania, din Galati si Constanta, unde lucreaza peste 25.000 de romani si care asigura in acelasi timp un nivel de investitii de peste 1,6 miliarde euro”, precizeaza Ciolos si Motoc.