MAI, despre Georgescu: Campania „Echilibru şi Verticalitate”, similară cu „Frate lângă Frate” derulată de Rusia în Ucraina

În aceste documente se vorbește despre amestecul Rusiei în procesele electorale din România.

Ministerul de Interne precizează în raportul prezentat CSAT privind primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale că a fost identificat un tipar acţional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare iniţierii agresiunii iar Campania informaţională „Echilibru şi Verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Rusia în Ucraina.

MAI precizează că începând cu luna noiembrie 2024 un număr de peste 100 de influenceri (care numărau în total peste 8 milioane de urmăritori activi) au fost supuşi unei acţiuni de manipulare în privinţa identităţii candidatului promovat.

”Unii dintre susţinătorii campaniei implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi sunt exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta, infracţionale şi ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei”, se precizează în raportul ministerului.

Citește și

Ce se va întâmpla de la 31 martie, după eliminarea plafonării la gaze. Bogdan Ivan are „mare încredere”

MAI spune că persoana care s-a ocupat de strângerea semnăturilor este adeptă a ideologiei extremismului de dreapta şi ultranaţionalist. În pus, liderul unui clan a condus o campanie de promovare pe platforma TikTok, iar un alt exponent al lumii interlope a susţinut financiar campania electorală a lui Călin Georgescu.

”În urma analizei spaţiului informaţional, raportat la lecţiile învăţate la nivelul altor state, a fost identificat un tipar acţional similar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare iniţierii agresiunii de către Federaţia Rusă. În concret, campania informaţională „Echilibru şi Verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federaţia Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”, se arată în raportul MAI.

„După contractarea serviciilor de creare de continut, influencerii au creat și diseminat elemente de conținut după coordonatele stabilite, fără a cunoaște beneficiarul real al campaniei de promovare. După expunerea campaniei de influențare, o serie de vectori de opinie din social au criticat acțiunile celor care s-au implicat acuzându-i că au promovat acele hashtag-uri doar în schimbul unor beneficii financiare.

În cadrul campaniei din Ucraina a fost plătit fiecare element de conținut cu 17USD, iar în România fiecare influencer primea 390 lei / 20.000 de urmăritori.

De asemenea, creatorii de conținut implicați în campania contractată în Ucraina au fost încurajați să distribuie elementele de conținut și prin intermediul altor persoane similar campaniei de promovare din România”, mai arată MAI.

Articol recomandat de sport.ro

Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan