Locurile din România în care nu poți recicla PET-urile. Nu există centre de colectare. „Foarte mulți ezită să facă asta”

×
Publicitate

Românii învață să recicleze. Peste 80% din ambalajele de plastic, sticlă și aluminiu cu sigla Sistemului de Garanție Returnare au fost distruse în septembrie.

Iar procentul crește de la o lună la alta, spun administratorii sistemului. Problemele persistă însă la ţară, unde micii comercianți nu s-au adaptat, dar nici infrastructura nu este foarte bine pusă la punct.

Din decembrie anul trecut când a debutat programul româniii au reciclat peste 2,3 de miliarde de ambalaje de plastic, aluminiu sau sticlă. Mai bine de 400 de milioane doar în luna septembrie, adică 80% din totalul celor puse pe piață. Cele mai multe probleme sunt la ţară.

Anca Marinescu, reprezentant RetuRO: „Cu cât o zonă este mai mult rurală, cu cât numărul de puncte de colectare este mai mic, pentru că în mediul rural foarte puţini au ales să facă această colectare. Foarte mulți dintre cei care au semnat contractul ezită să facă și operațiunea de colectare.”

Capitala are numărul cel mai mare de ambalaje returnate pe cap de locuitor, în medie 16 kilograme de recipiente. La polul opus găsim zona Moldovei, cu 5 kilograme.

Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Există o procedură de infringement, unde în faţa Curţii Europene de Justiţie ni se reproşează faptul că nu tratăm deșeurile înainte de a depozita, lucru care generează poluare. A doua mare primejdie în care ne aflăm este legată de o taxă pe fiecare kilogram de plastic nereciclat, este în valoare de 0,8 euro, iar România a plătit deja, pentru că sunt deja vreo trei ani de când plătim aceasta taxă, prin intermediul Ministerului de Finanţe, sute de milioane de euro.”

Dacă plasticul se reciclează mai uşor, în cazul sticlei avem multe lipsuri. Iar programul care ar trebui să finanțeze noi fabrici de reciclare întârzie să înceapă. Termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit de două ori. Din păcate ambalajele colectate prin Sistemul de Garanție Returnare reprezintă doar câteva procente din totalul deșeurilor generate.

Raul Pop, director de programe Ecoteca: „Conform legii, de la 1 ianuarie 2025, fiecare dintre noi ar trebui să avem la dispoziție un loc în care să putem arunca deșeuri textile. Ce vor face cu ele este destul de neclar în contextul în care momentan în România nu există nicio instalaţie de reciclare a deșeurilor textile.”

Până acum, în România, colectarea textilelor s-a limitat la inițiativa câtorva magazine de haine. În rest, toate ajung în gropile de gunoi sau chiar în natură.

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
În București se trăiește ca în vestul Europei. Locuitorii au la dispoziție, în medie, 18.500 de euro pe an pentru cheltuieli

În București se trăiește ca în vestul Europei. Cel puțin asta arată un studiu recent care a comparat sumele pe care le au la dispoziție locuitorii țărilor europene pentru mâncare, cumpărături, vacanțe, și alte cheltuieli de zi cu zi.

Începe distribuirea ajutorului pentru încălzire. Cine sunt beneficiarii și ce condiții trebuie îndeplinite pentru acordare

Odată cu venirea frigului, autoritățile încep să distribuie ajutoarele pentru cei care reșusesc, cu greu, să-și plătească utilitățile.

Noua lege a salarizării îi va lovi pe bugetari. „Vor fi natural plecări din sectorul public”

Viitorii ani nu se anunță grozavi pentru bugetari, după ce Guvernul și-a propus să frâneze cheltuielile cu personalul.

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.