Imaginea deprimanta a unei tari ce-si lasa livezile sa dispara. Faima exporturilor de-acum 40 de ani a ajuns alcool de consum
In agricultura, din cauza lipsei fortei de munca, dar si a banilor, dispar livezile. Proprietarii nu au bani ca sa ingrijeasca pomii fructiferi si prefera sa-i scoata si sa puna in loc porumb sau grau, culturi care se intretin mai usor.
Numai in Dolj au fost defrisate in ultimii 20 de ani trei sferturi din suprafetele cultivate cu pomi roditori.
La sfarsitul anilor '70, zeci de mii de hectare din Dolj erau plantate cu pomi fructiferi. Oamenii culegeau prune, mere, piersici sau visine, pe care le sortau si le asezau in ladite. 80% din productie mergea la export. Astazi, localitatile Breasta si Predesti au ramas fara livezile care le-au facut celebre.
"Zona era foarte frumoasa, era intesata de pomi, aici se culegeau mere, pere, visini. Veneau oamenii din sat la recoltat, la ingrijit. Dupa aceea au fost retrocedate proprietarilor si sunt pasuni, unele sunt muncite, unele nu-s muncite", a spus viceprimarul din Predesti, Mioara Saracin.
Livezile care au rezistat pot avea si ele aceeasi soarta. Fara posibilitatea de a le intretine sau de a reintineri cultura, unii proprietari au facut cereri de defrisare si au transformat pamantul in culturi mai ieftine. Ingrijirea unui hectar de livada costa pana la 2.000 de lei, in timp ce aceeasi suprafata cultivata cu porumb costa doar cateva sute de lei.
Marin Pauna, fost proprietar de livada: Un hectar de pruni.
Reporter: Si ce s-a intamplat cu ei?
Marin Pauna, fost proprietar de livada: S-au uscat. Nu ii stropeam, ca nu aveam conditii, ca trebuie sa te duci cu tractor, cu stropitoare, nu manual. Am vrut sa il dau, l-am dat in arenda la unu' sa puna floarea soarelui.
Fostul director al fermelor agricole din Predesti isi aminteste cum pe vremuri 2.000 de tone de prune mergeau la export in fiecare sezon. Acum productia nu poate fi valorificata nici macar pe piata interna si e transformata in alcool.
"Livezile noastre sunt muribunde vazand cu ochii. Ne uitam zilnic cum decad si nu avem posibilitati de a infiinta nimic", spune Stefan Vladu, fost director IAS Breasta.
"In anul 2013 am primit 20 cereri pentru defrisari pentru o suprafata de 182 de ha, dar Directia Agricola nu a autorizat la defrisare decat 151 de ha. De la inceputul anului 2014 avem cinci cereri pentru o suprafata de 325 de ha", a spus directorul Directiei Agricole Dolj, Delia Filimon.
La Institutul de Cercetare Pomicola Craiova, 6.500 de hectare de pamant au fost retrocedate, iar noii proprietari au pus pe foc pomii fructiferi. Situatia e similara la nivelul intregii tari, unde mai putin de jumatate dintre livezi sunt roditoare.
