Comuna din Iasi unde somajul este o amintire urata de cand Romania a intrat in UE. Cum fac localnicii bani din agricultura
Agricultura e domeniul care a atras cei mai multi bani de la Uniune. Fondurile europene au transformat satenii in fermieri, iar micii patroni in prosperi oameni de afaceri. Agricultura moderna le aduce astazi profit.
S-a spus despre Romania in anii comunismului ca ar fi granarul Europei. Trei decenii mai tarziu, ca are potential agricol sa hraneasca cel putin 80 de milioane de suflete.
Agricultura e domeniul care a inghitit cele mai multe fonduri europene. In ultimii sapte ani s-au facut in tara plati de 6 miliarde de euro, la o rata de absorbtie de aproape 90%. Spre agricultura incep sa-si indrepte ochii tot mai multi romani, veniti din domenii care nu au nimic de a face cu cresterea animalelor sau culturile de sezon.
"Hotarand sa iau destinul in propriile maini, avand si cunostinte, in 2007, odata cu intrarea romaniei in UE, am zis ca e ultimul tren pentru o companie proprie", a declarat Florin Deznan, administrator firma.
Florin Deznan e un aradean care spune azi ca n-ar mai face nimic altceva decat agricultura. A terminat Facultatea de Drept, a profesat ca jurist timp de cativa ani, ca apoi sa se angajeze la o companie mare de produse alimentare. S-a interesat de exporturile de cereale, a inteles potentialul si, in 2007, a simtit ca trebuie sa faca ceva pe cont propiu.
"Am pornit de la comert cu ingrasaminte si cereale, am fost patru oameni in firma iar, azi, in 2014 suntem 50 de angajati. E un vis implinit, vis pe care sper sa il duc mai departe, sa fim unul dintre distribuitorii nationali", a spus Florin.
Florin a prins gustul fondurilor europene, dar accesarea lor n-a fost usoara. A construit mai intai un siloz, pentru care a ipotecat tot ce a avut in 2007. A simtit o nisa in piata agricola si a mizat totul pe ideea sa: "Constructia silozului era necesara pentru ca noi avea un business prin care le vindeam fermierilor input-uri de care ei aveau nevoie: seminte, pesticide, iar ei isi achitau datoriile prin cereale si noi nu aveam unde sa depozitam cerealele. Era problema sa inchiriem un siloz, pentru ca erau vechi iar calitatea marfurilor nu mai era atat de buna. Noi nu aveam control asupra marfii".
Fondurile europene i-au permis sa isi amenajeze un laborator ultra modern, unde manevrele se fac din joystick si analiza cerealelor la fel ca in Occident.
Florin isi aminteste ca in primii ani ai afacerii s-a gandit de mai multe ori sa renunte, mai ales ca dupa credite si ipoteci, a venit criza. Ca sa nu faca asta, si-a tatuat pe brat un mesaj pe care sa-l vada zilnic.
"Tatuajul cred ca ma reprezinta, nu am renuntat la ce mi-am propus si imi doream acest tatuaj", a spus barbatul.
Silozul sau poate stoca astazi aproape 11.000 de tone de cereale, insa aradeanul are in plan sa-i dubleze capacitatea, incepand anul viitor. Tot cu fonduri europene. Spune ca are nevoie sa se extinda dupa ce a vazut ca in judet se maresc de la an la an suprafetele cultivate.
Ca se poate face agricultura cu bani europeni si-au spus si in celelalt capat al tarii, localnicii dintr-o comuna ieseana. La Andrieseni sunt 200 de beneficiari ai masurilor de sprijin pentru fermieri. Banii i-au incurajat pe tarani sa-si ia tractoare si utilaje si asa, in cativa ani, nu a ramas nici o palma de pamant nelucrata. Interesant este insa ca i-au urmat in agricultura copiii: plecati la oras pe la diverse facultati, s-au intors sa lucreze cot la cot alaturi de parinti, la muncile campului sau cresterea animalelor.
In familia Popescu, feciorul Remus a lasat la Iasi acum 5 ani un post de profesor la o scoala si a revenit in satul natal. Conduce tractorul, creste oi, vaci, taurasi, tine sute de hectare de pamant si viseaza la o afacere extinsa, din care sa fie linistit la batranete.
"Cu salariul de profesor nu te puteai descurca si am zis sa incepem cu agricultura. Am accesat si un proiect 112, pe care l-am luat si usor-usor ne-am dezolvat. De la an la an incercam sa ne modernizam si sa ne luam cate un utilaj, sa tinem pasul. Sunt foarte bune fondurile europene, e birocratie, insa se merita, se merita", a spus Remus Popescu, fermier.
Tatal e mandru ca are sprijin in propriul copil, iar agricultura in familie se face cu suflet si bani europeni.
Cea care a spart gheata in Andrieseni in privinta fondurilor europene a fost o farmacista. Daria Turcanu nu stie cat consuma un tractor sau ce piese contine, insa are o viziunea clara despre cum sa faca bani cu el.
"In planul de afaceri am pus atat de mult, voiam sa-mi iau si pamant, sa-mi iau si un disc, voiam sa-mi iau si o semanatoare, voiam sa-mi iau foarte foarte multe lucruri cu bani foarte putini. Am reusit, am trecut cu brio, am obtinut si transa a doua a acestui proiect, am iesit foarte bine si am mers mai departe. Nu m-am lasat, am accesat un alt fond european, o alta masura, pe 121", a povestit Daria Turcanu, fermier.
De pe culmile comunei primarul priveste cu mandrie. Peste 200 de tractoare scurma fara incetare tot pamantul disponibil.
"Tot ce se vede aici este teren utilizat? Da, tot ce se vede este utilizat datorita subventiilor si fondurilor europene", a spus Maricel Turcu, primar Andrieseni.
Edilul spune ca mirajul fondurilor europene i-a adus la munca ogorului si pe oamenii fara capatai, cei care traiau in comuna doar de pe urma ajutoarelor sociale.
Cristi Rotaru, e mic agricultor si isi aminteste cum a inceput: lucra ca zilier, cand unul dintre "angajatorii" lui l-a bautut. Atunci, spune el, si-a dat seama ca nu mai poate continua asa. Si-a amenajat un solar, cu fonduri de la uniune. Azi traieste de pe urma lui, impreuna cu sotia. Mai nou au luat o noua transa de fonduri pentru a se extinde.
In Andrieseni acum 7 ani erau aproape 300 de sateni care asteptau ajutorul social. In 2014 mai sunt doar 2 beneficiari. Restul, asteapta recoltatul...
.webp)
