Război în Ucraina, ziua 50. Zelenski: Mulți oameni din Mariuopol au fost duși în Rusia, unii în lagăre

503 civili ucişi în regiunea Harkov de la începutul invaziei ruse

Peste 500 de civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi în regiunea Harkov, în estul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse la 24 februarie, a afirmat joi guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, citat de AFP.

"De la începutul invaziei ruse, 503 civili, printre care 24 de copii, au fost ucişi", a declarat într-un videoclip postat pe canalul său Telegram guvernatorul acestei regiuni, a cărei capitală, Harkov, a fost puternic bombardată de armata rusă.

În ultimele 24 de ore, regiunea a suferit 34 de lovituri care au făcut un mort şi opt răniţi, a precizat Oleg Sinegobov pe Telegram, conform Agerpres.

Ucraina a respins, joi după-amiaza, afirmațiile Moscovei că ar fi bombardat satele de graniță cu Rusia, acuzând în schimb Moscova că plănuiește „atacuri teroriste” în regiunea de graniță pentru a alimenta „isteria anti-ucraineană”, conform Journal De Montreal.  

Un convoi de 40 de vehicule cu materiale pentru salvatorii ucraineni va pleca din Franţa spre graniţa româno-ucraineană

Un convoi de 40 de vehicule încărcate cu 50 de tone de material pentru serviciile urgenţă va pleca vineri dimineaţa din Franţa către frontiera dintre România şi Ucraina, unde aceste echipamente vor fi predate salvatorilor ucraineni, a anunţat joi Protecţia civilă franceză, relatează AFP.

O sută de pompieri vor conduce 12 vehicule pentru stingerea incendiilor şi 12 vehicule de salvare a persoanelor, a detaliat purtătorul de cuvânt al Protecţiei civile, comandantul Alexandre Jouassard, în cadrul unui briefing de presă de pe platforma logistică a aeroportului Roissy-Charles de Gaulle, de unde va pleca convoiul, conform Agerpres.

Ambasada Franţei urmează să revină la Kiev de la Liov, anunţă Guvernul francez

Ambasada Franţei în Ucraina, transferată la Liov (vest) la începutul lui martie, după invazia Ucrainei de către Rusia, urmează să revină la Kiev, anunţă joi Ministerul francez de Externe, relatează AFP.

Zelenski a oferit un interviu pentru BBC, în care a spus că este de impresie că zeci de mii de oameni au fost ucişi la Mariupol.

”Avem informaţii potrivit cărora, în afară de aceşti zeci de mii de morţi, multe (persoane) au dispărut”, declară el, conform News.ro. 

”Ştim că le-au fost înlocuite documentele, că li s-au dat paşapoarte ruseşti şi că au fost duse adânc în Rusia, unele în lagăre, altele în alte oraşe. Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu aceşte persoane. nimeni nuşte câte au fost ucise”, declară el.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare din Ucraina, Oleksiy Danilov, a declarat, joi, într-un interviu acordat BBC Ucraina că autoritățile ucrainene știau despre pregătirile pentru un război împotriva Ucrainei și că se așteptau ca invazia rusă să înceapă pe 22 februarie, nu pe 24 februarie.

“Eram conștienți de ce se va întâmpla în țara noastră. Mai mult, data atacului era 24 februarie, ci 22 februarie. Pe 22 februarie urmau să atace țara noastră așa cum au făcut-o. Singurul lucru la care nu ne așteptam a fost ca Belarusul să fie implicat. Au fost discuții despre asta, dar până la urmă ne-am gândit că va fi diferit. Dar s-a întâmplat așa cum s-a întâmplat.”, a spus el. 

Un înalt oficial al Apărarii din SUA a transmis că la bordul Moskva, crucişătorul de rachete rus, încă este un incendiu, conform informațiilor lor, transmite The Guardian. 

Rusia şi-a mutat mai la sud navele pe care le avea desfăşurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului cu crucişătorul Moskva, nava amiral a Flotei sale din Marea Neagră, care a fost grav avariată miercuri seara, a declarat joi un înalt oficial de la Pentagon, citat de EFE.

Într-o discuţie cu presa, responsabilul american a specificat că Washingtonul nu cunoaşte încă ce anume a provocat "pagubele semnificative" navei ruseşti, conform Agerpres. 

Statul Major al armatei ucrainene a ridicat joi la 19.900 numărul soldaţilor ruşi morţi, răniţi sau luaţi prizonieri de când a început invazia rusă pe 24 februarie, relatează agenţia EFE.

Este o evaluare aproximativă, scrie Statul Major ucrainean pe Facebook, menţionând că nu dispune de date solide despre regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul trupelor ruse.

Armata ucraineană mai susţine în acelaşi mesaj că a distrus până joi 753 de tancuri, 1.968 de vehicule blindate, 64 de avioane şi 160 de elicoptere ruseşti. Datele nu pot fi confirmate din surse independente, notează Agerpres.

Republica Moldova a acuzat, joi, armata rusă că încearcă să recruteze cetăţeni moldoveni în regiunea separatistă Transnistria pentru a-şi completa forţele care luptă în Ucraina, la câteva zile după ce serviciile de informaţii britanice au semnalat activităţi în acest sens, relatează Reuters.

"Astfel de acţiuni nu promovează pacea pentru noi toţi, pentru concetăţenii noştri, pentru familiile noastre. Astfel de acţiuni sunt extrem de periculoase şi trebuie să înceteze", a declarat ministrul de externe moldovean Nicu Popescu. El nu a oferit detalii, dar a spus că este în contact regulat cu Moscova pe această temă.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că folosirea cuvântului „genocid” ar echivala cu o escaladare verbală și ar complica eforturile de a pune capăt războiului.

„Cuvintele au un anumit sens și este necesar să fiu atent pentru că rolul meu este să ajut la declararea păcii sau măcar să opresc acest război”, a spus el într-un interviu acordat radio France Bleu.

Jurnaliștii de la Sky News punctează că genocidul are o definiție legală strictă și este foarte greu de demonstrat în instanțele internaționale.

Amintim că după ce Macron a refuzat să denunţe un ”genocid” în Ucraina al armatei ruse, Zelenski a transmis că acest lucru este ”foarte dureros”.

”Dacă sunt adevărate, aceste declaraţii sunt foarte dureroase pentru noi”, a declarat Zelenski într-o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia, aflaţi într-o vizită la Kiev.

Gruparea de hackeri Anonymous a spart baza de date a Gazprom și ar fi postat online 728 Gb de date ale companiei, după cum au transmis Hackerii pe Twitter. 

Rusia neagă că Moskva, crucişătorul de rachete rus, s-ar fi scufundat după atacul ucrainean. Ministerul Apărării din Rusia a negat aceste informații, precizând că incendiile de la bord au fost strinse, iar echipajul transferat pe o altă navă.

Pe de altă parte, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a evitat să comenteze subiectul. „Nu vă pot spune nimic. Acesta este un subiect ce ține de Ministerul Apărării”, a spus el, citat de The Guardian. 

Ministerul de Interne din Ucraina a transmis că Rusia a tras în 15 zonde din regiunea Donețk. Reprezentanții ministerului susțin că 11 persoane au fost rănite, în timp ce loviturile au afectat și cel puțin 34 de ținte civile: clădiri rezidențiale, infrastructură agricolă și feroviară și o conductă de gaz, potrivit raportului, citat de The Kyiv Independent.

Vladimir Putin vrea să reorienteze exporturile energetice ruseşti din Europa spre Asia

Vladimir Putin a făcut apel joi la reorientarea exporturilor energetice ruseşti din Europa spre Asia, din cauza crizei provocate de ofensiva sa în Ucraina, acuzându-i pe europeni că "destabilizează piaţa" dorind să renunţe la hidrocarburile ruse, relatează AFP.

"Se va pleca de la principiul că, în viitor, livrările către Vest vor scădea", a spus preşedintele rus la o reuniune guvernamentală consacrată sectorului energiei în contextul sancţiunilor internaţionale. Trebuie, deci, "să reorientăm exporturile noastre spre pieţele din sud şi est care cresc rapid", a adăugat el, citat de Agerpres.

Rusia susține că două elicoptere ucrainene le-au invadat spațiul aerian și ar fi efectuat cel puțin șase lovituri asupra clădirilor rezidențiale din regiunea Bryansk, informează agenția de presă rusă RIA Novosti, citând Comitetul de Investigații al Rusiei. Reprezentanții comitetului au informat că a fost deschis un dosar penal pentru bombardarea de către militarii ucraineni a unui sat din regiunea Bryansk.

30 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați într-un nou schimb de prizonieri. Viceprim-ministrul Irina Vereșciuk a declarat că 17 soldați, cinci ofițeri și opt civili au fost eliberați de ruși. Vereșciuk nu a dezvăluit numărul prizonierilor de război trimiși înapoi în Rusia, conform The Kyiv Independent.

Submarinele ruseşti au lansat rachete în cadrul unui exerciţiu în Marea Japoniei, a anunţat Ministerul rus al Apărării, joi, pe fondul tensiunilor dintre Moscova şi Tokyo din cauza războiului din Ucraina, relatează Le Figaro.

„Submarinele Flotei Pacificului au lansat rachete de croazieră de tip «Kalibr» asupra unor nave inamice false”, a precizat ministerul rus într-un comunicat.

La aceste manevre au participat mai mult de 15 nave, inclusiv două submarine, Petropavlovsk-Kamchatsky şi Volkhov, care „au lansat rachete de croazieră din Marea Japoniei” şi „au atins cu succes ţinta”, se mai menţionează în comunicat.

De asemenea, ministerul rus a publicat un videoclip care arată rachete propulsate din apă şi care se ridică spre cer, lăsând urme de fum gri în urma lor, în timp ce marinarii comunică prin radio.

Manevrele au loc pe fondul unor tensiuni sporite între Rusia şi Japonia, care a anunţat un embargo asupra cărbunelui rusesc ca răspuns la intervenţia militară a Moscovei în Ucraina.

Rusia a anunațat că nava sa de război „rămâne pe linia de plutire”, după ce un incendiu a detonat muniție la bord, provocând rapoarte contradictorii din partea autorităților ruse și ucrainene, informează CNN.

„Armamentul principal de rachete al crucișătorului cu rachete dirijate Moskva nu a fost deteriorat”, a anunțat Ministerul Apărării din Rusia rus. Acesta a precizat că în prezent „nu există niciun incendiu. Explozia de muniție a fost oprită”.

Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia şi Finlanda vor adera la organizaţia militară, Rusia va trebui să-şi consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfăşurarea de arme nucleare în regiunea baltică, informează joi Reuters.

„Ar putea să nu mai fie vorba despre niciun fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică - echilibrul trebuie restabilit”, a spus Medvedev, care a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008-2012. „Până astăzi Rusia nu a luat astfel de măsuri şi nu avea de gând să o facă. Dar dacă ni se va forţa mâna, ei bine... reţineţi că nu noi am propus asta”, a adăgat Medvedev.

Vânzările de petrol și gaz ale Rusiei au crescut anul acesta, în ciuda sancțiunilor țărilor vestice, menite să forțeze regimul de la Kremlin să oprească invazia din Ucraina.

Astfel, se preconizează că Rusia va obține 321 de miliarde de dolari din exporturile de energie în 2022, mai mult de o treime peste câștigurile din 2021. Detalii aici.

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat, joi, că deschide dosare penale pentru presupuse torturi pe care soldaţii ucraineni le-ar fi comis asupra celor ruşi, în timp ce Moscova îşi continuă campania militară în Ucraina, relatează Reuters.

Comitetul, care anchetează crimele majore, a precizat că unii soldaţi ruşi au fost capturaţi de forţele ucrainene în regiunile Zaporojie şi Nikolaev şi au fost deţinuţi ilegal de serviciul de securitate al Ucrainei.

„Ruşii au fost supuşi la violenţă fizică şi tortură pentru a-i forţa să dea explicaţii false cu privire la condiţiile reale de detenţie ilegală în sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei şi despre operaţiunea militară specială (a Rusiei)”, se arată comunicatul comitetului.

Acuzaţiile comitetului nu au putut fi verificate.

Ucraina a comunicat că verifică toate informaţiile referitoare la tratamentul prizonierilor de război. De asemenea, autorităţile ucrainene vor investiga orice încălcări şi vor lua măsurile legale corespunzătoare.

Alexander Bastrikin, directorul Comitetului de Investigaţie, a ordonat, de asemenea, joi, deschiderea unei anchete cu privire la presupusele bombardamente ale forţelor ucrainene asupra civililor din autoproclamata Republică Populară Lugansk, în timp ce evacuau regiunea vecină, Harkov.

Preşedintele polonez Andrzej Duda, care a revenit în ţară după o vizită la Kiev, a acuzat joi Rusia că duce un „război total” în Ucraina, relatează agenţia de presă germană DPA.

Şeful statului polonez a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă la întoarcerea în ţară împreună cu omologii săi eston Alar Karis, lituanian Gitanas Nauseda şi leton Egils Levits, alături de care s-a deplasat marţi la Kiev.

„A fost una dintre acele vizite de care îmi voi aminti toată viaţa”, a spus Duda, referindu-se la imaginile „frontului de la Borodianka”, un orăşel din apropierea Kievului care a fost distrus de bombardamentele forţelor ruse.

Potrivit thenews.pl, preşedintele polonez s-a declarat impresionat de „hotărârea extraordinară a poporului ucrainean de a-şi apăra patria”.

„Ucraina suferă şi sângerează. Ea are nevoie de sprijin politic, simbolic, dar şi de sprijin material”, a accentuat el.

„Trebuie să avem o discuţie despre asistenţa financiară pentru reconstrucţia ţării. Sunt încrezător că noi, comunitatea internaţională, vom face faţă acestei sarcini”, a adăugat preşedintele Duda, care şi-a exprimat speranţa că vizita la Kiev pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski va fi un semn vizibil de solidaritate cu forţele care apără Ucraina.

Indonezia, ţara care actualmente deţine preşedinţia G20, a anunţat joi că ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, a confirmat faptul că intenţionează să participe, în format virtual, la reuniunea miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ţările membre ale G20, ce va fi organizată săptămâna viitoare, informează Agerpres, care citează Reuters.

De asemenea, Wempi Saputra, un responsabil din Ministerul indonezian al Finanţelor, a anunţat că autorităţile de la Jakarta se gândesc dacă să invite şi Ucraina la această reuniune, care va avea loc în data de 20 aprilie la Washington, "pentru a discuta impactul conflictului din această ţară asupra condiţiilor economice mondiale".

"Nu avem capacitatea de a nu invita o ţară membră. În calitate de preşedinte, Indonezia a invitat toate statele membre şi până astăzi unele state au confirmat că vor participa în format fizic şi unele în format online", a spus Wempi Saputra, într-o conferinţă de presă, adăugând că acest lucru este valabil pentru toate statele membre, inclusiv Ministerul rus al Finanţelor şi Banca Centrală a Rusiei.

197 de copii au murit de la începutul războiului din Ucraina, potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei.

Într-un comunicat de presă, Procuratura Generală a adăugat că 351 de copii au fost, de asemenea, răniți.

Se spune că cele mai mari rate ale mortalității copiilor au fost în regiunile Donețk, Kiev și Harkov.

Numerele nu sunt definitive.

Iryna Vereșciuk anunță că au fost stabilite patru rute către Zaporojie cu transportul privat.

Mariupol la Zaporojie

Berdiansk la Zaporojie

Tokmak la Zaporojie

Energodar la Zaporojie

În regiunea Luhansk vor fi operaționale cinci rute:

De la Severodonetsk la Bakhmut

Lysychansk la Bakhmut

Popasna la Bakhmut

Rubijne la Bakhmut

Hirske la Bakhmut

Vereshchuk a spus că nu au existat căi de evacuare miercuri. „În regiunea Zaporojie, ocupanții au blocat autobuzele de evacuare, iar în regiunea Luhansk, ei încalcă încetarea focului”, a spus ea.

Nouă coridoare pentru evacuarea civililor din zonele Ucrainei, atacate de Rusia, au fost anunțate pentru joi.

Într-o postare pe Telegram, viceprim-ministrul Ucrainei Iryna Vereshchuk a anunțat că au fost organizate coridoare umanitare din orașe precum Berdyansk, Tokmak, Enerhodar și Mariupol, care a fost asediată de trupele ruse de săptămâni.

Ea a adăugat că rutele de evacuare vor funcționa în regiunea Lugansk dacă forțele ruse de ocupare s-ar opri din a mai bombarda.

Oficialii ucraineni spun că au fost descoperite peste 100 de cadavre, unele torturate, după ce forțele ruse au părăsit regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei. Șeful administrației militare regionale Sumî a spus că numărul cadavrelor crește în fiecare zi și „o mulțime de oameni sunt găsiți morți, cu mâinile legate, cu semne de tortură”. Alții rămân ținuți captivi și „negocieri zilnice” sunt în desfășurare pentru ca ei să fie schimbați sau eliberați, a spus Dmytro Zhyvytskyi.

Australia a impus, joi, sancţiuni financiare specifice care vizează 14 întreprinderi de stat ruseşti, inclusiv entităţi din domeniul apărării, precum producătorul de camioane Kamaz, şi companiile de transport maritim SEVMASH şi United Shipbuilding Corp, transmite Reuters.

Sancţiunile se vor extinde şi asupra companiei de electronice Ruselectronics, responsabilă pentru producţia a aproximativ 80% din toate componentele electronice ruseşti. De asemenea, Căile Ferate Ruse vor fi vizate din cauza invaziei Ucrainei de către Moscova, a declarat ministrul australian de Externe, Marise Payne, într-un comunicat.

Australia a sancţionat până în prezent aproximativ 600 de persoane şi entităţi, inclusiv cea mai mare parte a sectorului bancar al Rusiei şi toate organizaţiile responsabile pentru datoria suverană a ţării.

De asemenea, a furnizat Ucrainei echipamente de apărare şi materiale umanitare şi a interzis exporturile de alumină şi minereuri de aluminiu, inclusiv bauxită, către Rusia.

Preşedintele polonez Andrzej Duda, aflat în vizită la Kiev, a declarat, miercuri, că Rusia nu duce un simplu război în Ucraina, ci este vinovată de „terorism şi cruzime”.

„Nu este război, este terorism. Dacă cineva trimite avioane şi soldaţi să bombardeze zone rezidenţiale şi să omoare civili, nu este război. Este cruzime, banditism, terorism”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.

Duda consideră că aceasta este „faţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei”.

Inflaţia din Rusia a atins cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani

Inflaţia anuală din Rusia a accelerat până la 17,49%, potrivit datelor aferente săptămânii încheiate pe 8 aprilie, cel mai ridicat ritm atins din februarie 2002 şi în creştere de la 16,70% cu o săptămână mai devreme, a anunţat miercuri Ministerul Economiei, volatilitatea rublei provocând creşterea preţurilor pe fondul sancţiunilor occidentale fără precedent, transmite Reuters.

Reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ai Consiliului Europei au cerut joi Rusiei să nu mai atace lăcaşe de cult şi locuri cu semnificaţie religioasă din Ucraina, transmite dpa.

Într-un comunicat comun, cele două organizaţii au deplâns victimele războiului şi situaţia a milioane de ucraineni nevoiţi să se refugieze după invazia rusă.

Ca structuri angajate în promovarea dialogului paşnic, „facem apel la Rusia să înceteze distrugerea siturilor religioase şi a lăcaşelor de cult, care este o crimă împotriva umanităţii, la fel ca şi uciderea nediferenţiată a zeci de mii de civili”, arată declaraţia.

„Suntem consternaţi de distrugerea siturilor religioase şi a lăcaşelor de cult: biserici, sinagogi şi moschei. Acestea sunt vitale pentru diferitele comunităţi religioase din ţară, mai mult ca oricând pe timp de criză”, citează în continuare dpa.

Oficialităţile de la Kiev estimează că în războiul declanşat de Rusia au fost distruse circa 60 de biserici şi alte lăcaşe de cult.

Diplomaţia americană a justificat, miercuri, acuzaţia de "genocid" făcută cu o zi înainte de Joe Biden împotriva Rusiei, considerând că forţele ruse doresc să "distrugă Ucraina şi populaţia sa civilă", relatează Le Figaro, citat de News.ro.

Preşedintele Statelor Unite a surprins pe toată lumea, marţi, spunând că preşedintele rus Vladimir Putin comite "genocid" în Ucraina, recunoscând totodată că avocaţii internaţionali vor decide acest lucru.

"Cred că, odată ce vom putea aduna toate dovezile, vom ajunge la aceeaşi concluzie ca preşedintele Biden, pentru că ceea ce se întâmplă pe teren nu este un accident”, a spus la CNN, subsecretarul de stat american Victoria Nuland.

"Este o decizie intenţionată a Rusiei şi a forţelor sale de a distruge Ucraina şi populaţia sa civilă”, a adăugat ea.

Oficialii americani au avut la nivel intern discuţii preliminare despre trimiterea unui membru de rang înalt al administraţiei în Ucraina, potrivit unor surse citate de CNN, conform News.ro.

Deşi este puţin probabil ca preşedintele Joe Biden şi vicepreşedintele Kamala Harris să viziteze Kievul în curând, oficialii au discutat despre trimiterea secretarului Apărării Lloyd Austin sau a secretarului de stat Antony Blinken. Dar o decizie este departe de a fi finalizată, iar vizita nu s-ar putea concretiza în cele din urmă.

Premierul britanic Boris Johnson a făcut o vizită surpriză la Kiev în ultimele zile. Oficialii americani au spus ulterior că Biden nu plănuieşte în prezent o călătorie în Ucraina.

Pentagonul și-a dat seama cum poate să înarmeze Ucraina

Pentagonul i-a găzduit miercuri pe directorii executivi ai celor mai mari opt contractori principali ai armatei americane pentru a afla cum să înarmeze Ucraina mai repede, potrivit unui cititor al întâlnirii clasificate, citat de CNN.

Discuția la masa rotundă, condusă de secretarul adjunct al apărării Kathleen Hicks, s-a concentrat pe obiectivele Pentagonului de a continua aprovizionarea Ucrainei cu arme, putând, de asemenea, să mențină pregătirea forțelor americane și să sprijine apărarea aliaților.

Probleme legate de lanțul de aprovizionare: Marți, un oficial din industria de apărare a declarat pentru CNN că marii producători de arme se confruntă cu probleme grave ale lanțului de aprovizionare și cu o lipsă de forță de muncă la prețuri accesibile. Capacitatea de producție s-ar putea confrunta cu provocări suplimentare, deoarece contractele ucrainene concurează cu creșterea cheltuielilor SUA pentru apărare pentru producția actuală, a spus oficialul.

Masa rotundă clasificată a fost menită parțial să abordeze aceste preocupări într-o serie continuă de discuții între Pentagon și cei mai mari producători de arme. Printre aceștia se numărau Lockheed Martin, Raytheon, General Dynamics și alții.

Introducerea mai rapidă a armelor: Dar s-a concentrat în primul rând pe obiectivul de „accelerare a producției” de arme pentru Ucraina, inclusiv sisteme care pot fi expediate rapid și utilizate eficient cu o pregătire minimă.

Un înalt oficial al apărării a declarat miercuri că transporturile masive de arme către Ucraina, inclusiv mii de rachete anti blindată Javelin și rachete antiaeriene Stinger, nu au afectat pregătirea forțelor americane.

ONU a anunţat, miercuri, „4521 de victime civile în Ucraina: 1932 morţi şi 2589 răniţi”, din 24 februarie, asigurând totuşi „că cifrele reale sunt mult mai mari”. Organizaţia Naţiunilor Unite a subliniat dificultatea de a obţine informaţii din teren şi de a verifica evaluările deja stabilite, relatează AFP, citată de News.ro.

Ministerele Apărării ucrainene şi ruse indică în mod regulat numărul soldaţilor inamici ucişi, fără ca acest lucru să poată fi verificat dintr-o sursă independentă, subliniază AFP.

Kievul a declarat marţi că a ucis 19.600 de soldaţi ruşi de la începutul invaziei. Moscova, la rândul ei, a susţinut pe 25 martie că a ucis 14.000 de soldaţi ucraineni într-o lună.

În ceea ce priveşte propriile pierderi militare, cele două ţări sunt mai discrete. După ce a tăcut mult timp, Rusia a precizat, pe 25 martie, că a pierdut 1.351 de soldaţi de la începutul războiului.