Județe la stăpân. O regiune nu are apă și canalizare, deși s-au investit zeci de milioane

×
Codul embed a fost copiat

Duminică, la ”România, te iubesc”, continuăm seria Județe la Stăpân cu județul Giurgiu. Deși este vecin cu cea mai bogată regiune a țării, București-Ilfov, județul Giurgiu este printre ultimele din România la rețeaua de apă, canal și gaze.

Culmea, autoritățile au investit zeci de milioane de lei în proiecte finalizate, dar nefuncționale.

Județul Giurgiu se învecinează cu cea mai prosperă zonă a țării: Regiunea București-Ilfov, unde este produs peste o treime din PIB-ul Romăniei. Din păcate, Giurgiu ilustrează, poate, cel mai bine decalajaul de dezvoltare dintre diverse zone ale României.

Județul Giurgiu are cea mai precară rețea de apă potabilă din țară, și este pe locul 4, din coadă, la lungimea rețelei de canalizare.

Reporter: De ce este Giurgiu un județ atât de slab dezvoltat?
Niculae Bădălău - senator PSD de Giurgiu: ”Hai să vă spun ceva, Giurgiu e unul din județele care se apropie de cota europeană. ”

Citește și
RTI Giurgiu
Prundu, comuna adusă în secolul XXI cu fonduri UE. Primarul a accesat 17 proiecte, în 3 mandate
De ce „urăște” Donald Trump Ucraina. În 2019 i-a spui lui Zelenski: „Ucraina știe multe despre asta”

Niculae Bădălău este parlamentarul de Giurgiu cu cea mai mare vechime între aleși.

Suntem în comună Ogrezeni, localitatea natală a lui Niculae Bădălău, să-l întrebăm pe primar de investițiile din localitate.

Reporter: În comuna dumneavoastră există apă, canal și gaze?
Jean Jipa, primar Ogrezeni: ”Nu, dar primăria Ogrezeni, cel puțin de când mă aflu la conducerea acestei instituții”
Reporter: De cât timp?
Jean Jipa, primar Ogrezeni: ”De 16 ani. Demersurile noastre și ale mele în calitate de primar au fost neîncetate.”
Reporter: Și în 16 ani nu ați reușit nici apă, nici canal, nici gaze?
Jean Jipa, primar Ogrezeni: ”Nu!”

Mergem la șeful său ierarhic de partid. Marian Mina, președintele Consiliului Județean și finul senatorului Niculae Bădălău. Ședințele consiliilor județene sunt publice. În câteva minute, jandarmul vine să ne scoată din sală.

Jandarmeria ne escorteaza pe hol, unde o angajată ne spune că nu putem întra pentru că nu suntem acreditați și la Consiliul Județean. Ca într-o scenă din Kafka, în timp ce înăuntru se cântă imnul, pe hol noi suntem păziți pe rând de jandarmerie, poliție și o firma de pază privată.

Prefectura și Consiliului Județean împart aceeași clădire. Un etaj este păzit de jandarmerie, celălalt de o firmă privată. Ne întoarcem la firul ierbii, în comuna Gostinari.

Lângă stația de autobuz, un panou anunța una dintre cele mai mari investiții finanțate prin PNDL din județul Giurgiu. Un pod de 28 de milioane de lei, care ar fi trebui să lege două sate de pe o parte și cealalta a răului Argeș. O investiție strategică pentru întreg județul.

Lucrările au început în 2016, când Marian Mina și un întreg alai de oficiali inaugurau, cu mare fast șantierul , împreună cu primarul.

În prezent șantierul este abandonat, iar localnicii își riscă viață traversând pe un pod improvizat din cilindri de beton, care se degradează de la o săptămâna la alta.

Duminică de la ora 18:00 aflăm ce spun responsabilii din județ despre dezastrul ecologic de pe râul Argeș. Malurile sunt sufocate de munți de gunoaie depozitați ilegal.

Apoi încercăm să aflăm de ce nu funcționează legătura feroviară directă între București și Giurgiu, dar și de ce principalele porți de intrare în județ pe cale rutieră sunt ,în momentul de față, blocate.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
NEWS ALERT Veste uriașă pentru Simona Halep!
Citește și...
Depozitele ilegale de gunoi de pe Argeș se văd din satelit. Satul cu două gări și niciun tren
Depozitele ilegale de gunoi de pe Argeș se văd din satelit. Satul cu două gări și niciun tren

JUDEȚE LA STĂPÂN: GIURGIU III. Județul Giurgiu are peste 100 de milioane de euro, fonduri europene, să ducă apă și canal în zeci de localități. În 6 ani de-abia s-a terminat un studiu de fezabilitate și banii sunt la un pas de a fi pierduți.

Prundu, comuna adusă în secolul XXI cu fonduri UE. Primarul a accesat 17 proiecte, în 3 mandate
Prundu, comuna adusă în secolul XXI cu fonduri UE. Primarul a accesat 17 proiecte, în 3 mandate

JUDEȚE LA STĂPÂN: GIURGIU II. Zeci de mii de oameni din Giurgiu trăiesc în localități unde s-au cheltuit milioane de euro pe sisteme de tratare a apei nefuncționale. Mergem la primari să îi întrebăm de ce.

Cum s-au cheltuit în Giurgiu milioane de euro, dar județul a rămas tot fără apă și canalizare
Cum s-au cheltuit în Giurgiu milioane de euro, dar județul a rămas tot fără apă și canalizare

JUDEȚE LA STĂPÂN: GIURGIU I. Continuăm seria “Județe la Stăpân”, astăzi în Giurgiu, pe teritoriul căruia, în urmă cu 150 de ani a fost înființată prima cale ferată din România.

„România, te iubesc!” - „Județe la Stăpân”, emisiunea integrală din 16 februarie
„România, te iubesc!” - „Județe la Stăpân”, emisiunea integrală din 16 februarie

Vom continua în perioada următoare seria “Județe la Stăpân” și vă prezentăm radiografia județului Hunedoara.

Recomandări
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad
Întâlnire de taină la Damasc. Presa din Siria: Șeful Serviciului Secret din România, față în față cu Bashar al-Assad

Un diplomat european a dezvăluit, miercuri, pentru Syria TV, că Serviciului Secret din România a vizitat Siria și s-a întâlnit cu președintele Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.

Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA
Tehnologia care poate apăra România în cazul unui atac cu rachete balistice. A fost testată cu succes de Israel și SUA

Israelul și Statele Unite au folosit pentru prima oară într-o situație reală interceptoarele de rachete balistice împotriva proiectilelor lansate de Iran.

România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc

"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.