Depozitele ilegale de gunoi de pe Argeș se văd din satelit. Satul cu două gări și niciun tren


Ultimul update: Duminica 23 Februarie 2020 19:05
Data publicarii: Duminica 23 Februarie 2020 18:03
Categorie: Romania, te iubesc!

JUDEȚE LA STĂPÂN: GIURGIU III. Județul Giurgiu are peste 100 de milioane de euro, fonduri europene, să ducă apă și canal în zeci de localități. În 6 ani de-abia s-a terminat un studiu de fezabilitate și banii sunt la un pas de a fi pierduți.

Vizităm și râul Argeș, pe malurile căruia au apărut zeci de depozite de gunoi ilegale. Se văd la propiu din satelit, iar autortiatile par să fie singurele care nu știu de această bombă ecologică ce poate infesta pânza freatică.

Începând cu 2014, județul Giurgiu are la dispoziție fonduri europene de peste 100 de milioane de euro, ca să aducă apă și canal în aglomerațiile cu peste 2.000 de locuitori. Adică în peste 30 de localități din județ, inclusiv în cele prezentate de noi. Este un obiectiv stipulat în strategia de dezvoltare a județului, aflat inclusiv în responsabilitatea Consiliul Județean. Au trecut 6 ani și d-abia s-a terminat studiul de fezabilitate.

Marian Mina, președinte CJ Giurgiu:

“-Vis a vis de canalizare, acționarul majoritar împreună cu ADI Giurgiu au întârziat cu firma de consultanță ceva de genul asta, acum am înțeles că au…

- Proiectul trebuia să fie pentru bugetarea 2014-2020,suntem în 2020 și de-abia este trimis SF-ul la Ministerul Fondurilor Europene.

- Nu pot să va răspund eu, să va dau mai multe… că nu suntem noi acționari majoritari.”

De buna derulare a proiectului sunt responsabili Asociația de Dezvoltare Intracomunitară - ADI, al cărui președinte este angajat al Consiliului Județean și operatorul regional de apă al cărui acționar majoritar este Primăria Giurgiu. Două instituții care se află la propiu una peste de drum de cealaltă. Conduse de oameni din în același partid, care ar trebui să lucreze împreună în interesul cetățenilor.

Florin Velicu a condus ADI-ul din 2014 până luna trecută. Spune că proiectul a întârziat atât de mult din cauza primarului Nicolae Barbu, care s-ar fi opus includerii comunelor în proiect.

Florin Velicu, fost președinte ADI: “A spus că ce-l interesează pe dânsul, apă și canalizarea celor de la țară. A durat cam 3 ani jumate din cauza procesului, culmea a câștigat în primă instanță, iar în instanța de apel am reușit să întoarcem soluția și să casăm soluția.”

Pe scurt, Florin Velicu descrie o luptă pentru putere asupra operatorului regional de apă, instituția prin care se va derula licitația. Primarul are altă variantă.

Nicolae Barbu, primarul Muncipiului Giurgiu: “Nu, nu i-am dat niciodată în judecată pe acest principiu. Judecata noastră cu ei, cu ADI, este pentru conducerea operatorului regional, atâta cât primăria municipiului Giurgiu are 80% acțiuni, dumnealor vor să aibă și conducerea pentru că e un proiect de 150 mil. euro. Nu este o bătaie, pentru că nu ne batem, este vorba de principu, dar aceasta nu a întârziat cu nimic proiectul european.”

Una peste alta, proiectul bate pasul pe loc de 6 ani. Marian Mina spune că s-a întârziat atât de mult încât județul va pierde fondurile europene. Poate mai grav este că, în timpul scurs, unele localități au fost scoase între timp de pe lista de investiții, deoarece au pierdut din populație și nu mai ating pragul de 2.000 de locuitori.

Cristian Grătianu, administatorul public al județului Giurgiu: “Cazul Oinacu, o comună lângă Giurgiu, care inițial era aglomerare în 2016. Acum consultantul a făcut revaluarea situației actuale și din păcate în cazul comunei Oinacu nu mai îndeplinește condițiile pentru a fi aglomerare, să putem să promovăm aceste investiții. Au pierdut partea de canalizare.”

Noi ne întoarcem pe teren, să discutăm tot despre apă. Pe aici intră în județ râul Argeș. Pragul de beton care ar trebui să-i protejeze pe oameni de inundații a fost luat de ape. În lipsa acestuia, râul a început să sape la picioarele podului din amonte. În tot judeul, albia și malurile răului au fost mutilate de balastiere și sufocate de munți de gunoaie.

La Mihăilești, cursul apei a fost efectiv modificat de balastiere. Iată cum arătau malurile în 2001 și iată cum arată acum. Gropile lăsate în urmă de balastiere s-au transformat în depozite de gunoi.

Paul Angelescu: “Aici trebuia să fie baltă de pescuit și, de fapt, vin cu excavatoare și împing gunoi în apă. Am mai mers 150 de metri printre balastiere, pe o parte e Argeșul și în partea cealaltă, peste drum, e altă fostă balastieră care s-a transformat în groapă de gunoi… Altă groapă de balastieră transformată în groapă de gunoi ilegală.”

Situația se repetă în multe locuri din județ. La Grădiștea, în aria Parcului Național Comana, găsim din nou combinația de fostă balastieră, gunoi și pânză freatică. La Adunații Copăceni, drumul de pământ care duce spre alte balastiere e flancat pe o parte și pe cealtalta de munți de gunoaie la câțiva metri de malul apei. La Malu Spart se aruncă necontrolat și se ard zeci de cauciucuri. O problemă sistemică.

Niculae Bădălău, senator de Giurgiu, Comisia de Mediu:

“-Sunteți senator în Comisia de Mediu, vreau o chestiune concretă, ce ați făcut?

-Excelență, sunteți într-o mare eroare, râul Argeș, pentru că de ani de zile a săpat din terenurile agricole ale oamenilor, trebuiesc lucrări. Partea cu gunoaiele, întrebați-i pe cei care sunt. Când am fost noi, am curățat de foarte multe ori prin acțiuni…”

La Mihăilești imaginile din satelit arată foarte clar că depozitarile de deșeuri au început în 2017 și s-au tot extins. Vorbim despre două locuri care se văd din satelit în aceeași zona. La Grădiștea imaginile din satelit arată că depozitările au început din 2016 și-au tot crescut.

Marian Mina, președinte Consiliul Județean Giurgiu:

“- Este un dezastru ecologic în pânza freatică.

-Da. Nu mi se subordonează mie!”

Coborâm noi un etaj până la prefectură. Aneta Matei a fost numită recent în funcția de prefect. Politic, este dintr-un partid rival cu cel al presedinteului de Consiliu Județean. În birou se află fostul președinte al Consililului Judeten, în prezent șef de Cabinet, și directoarea Gărzii de Mediu Giurgiu, aflată în această funcție de 3 ani. Toți încearcă să ne explice că așteaptă sesizări.

Și în orașul Giurgiu, la doi pași de birourile oficialilor, fosta zonă industrială de pe malul Dunării a fost cotropită de gunoaie.

Plecăm din Giurgiu și mergem înapoi în județ să vedem infrastructura mare. Suntem în Grădiștea. Localitatea are două gări și niciun tren.

Podul de la Grădiștea a căzut la inundațiile din 2005. De atunci, legătura feroviară București-Giurgiu, prima cale ferată construită în România, nu mai este funcțională. Podul rămas în picioare, nu este nici el funcțional. A fost început de comuniști, iar lucrările s-au întrerupt la Revoluție . Cu timpul s-a degradat într-atât de mult încât și acesta trebuie demolat.

Răzvan Cuc este deputat de Giurgiu și a fost de două ori ministru al Transporturilor. În 2017, a mers cu toți directorii din minister, la Giurgiu, ca să le dea alegătorilor vestea cea bună.

Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor (2017): “Avem un calendar clar, ferm, exact când va fi dat în folosință podul de la Grădiștea. La sfârșitul lui 2019 vom avea podul finalizat, se va putea deschide circulația către București. Noi am dat termen de finalizare 2019 pentru podul de la Grădiștea care este veriga lipsă din deschiderea coridorului.”

Veriga lipsă… lipsește și astăzi. Linia de cale ferată ar trebui să lege Capitala de muncipiul Giurgiu și alte 6 comune din județ. În total, ar deservi 80.000 de oameni, adică o treime din populația județului. În mod normal, traseul de 60 de kilometri n-ar trebui să dureze mai mult de jumătate de oră. În prezent trenul spre Giurgiu ocolește pe la Videle și face cel puțin o ora și jumătate. Așa că localnicii circulă cu microbuze, un mijloc de transport mult mai scump.

Din 2005 și până în prezent în birourile din minister s-a cheltuit un milion de lei pe 3 studii. Apoi încă 340.000 de lei pentru revizuirea unuia dintre ele. Și încă 8 milioane de lei pentru un al doilea studiu.

Pe teren podul prăbușit a fost vândut la fier vechi.

În cei 15 ani calea ferată s-a degradat, la fel și gările, iar costurile de repornire a rutei au crescut continuu. În caietul de sarcini găsim un detaliu înspăimântător. Elementele de rezistență sunt în stare avansată de dergarare. Betonul și armăturile au început să o ia la vale.

Experții au recomandat Ministerului Transporturilor să înceapă construcția unui nou pod în cel mult 3 luni de la finalizarea raportului. Adică ianuarie 2019. Până atunci au cerut autorităților să toarne măcar un strat nou de asfalt pe suprastructura podului șubrezit, ca să mai preia din șocuri. Nici asta nu s-a întâmplat.

Ne mutăm la Adunații Copăceni. Circulația pe podul de pe DN5, principala poartă de intrare în județ, este închisă. Mașinile și tirurile ocolesc pe un drum improvizat. Podul a fost închis pe mandatul lui Răzvan Cuc, cu promisiunea că va fi gata în decembrie.

Ca un detaliu, lucrările între București și Adunații Copăceni au început în urmă cu un deceniu și ne-au costat până acum peste 100 de milioane de lei.

Suntem deja la al doilea constructor, care după ce a dat la o parte betonul vechi de pe pod și-a dat seama că sistemul de prindere descris în documente era diferit de cel pe care l-au găsit ei în teren. Și riscau să răstoarne podul cu totul dacă montau noile plăci de beton.

Mergem mai departe, la a doua poartă de intrare în județ. Centura Mihaileștiului, aflată la stadiul de șantier părăsit. Contractul a fost atribuit inițial în 2012, reziliat și relicitat în 2016. Anul trecut, Răzvan Cuc a reziliat și al doilea contract de față cu presa, după mai multe neînțelegeri cu constructorul în privința prețului și a ritmului de lucru. După reziliere, șantierul a încremenit de tot.

Răzvan Cuc, deputat de Giurgiu, fost ministru al Transporturilor: “Era treaba DRDP să finalizaeze în regie proprie. Cu o firmă bună, lucrările acolo se termină în 3-4 luni.”

Direcția de Drumuri și Poduri București, în subordinea căreia se află drumurile naționale din județul Giurgiu, a fost condusă în ultimele două mandate tot de oameni din Giurgiu. Ultimul șef este soțul deputatei de Giurgiu Cristina Dinu, iar cel dinaintea lui, din perioada 2012-2016 este Marian Mina, actualul șef al Consiliului Județean.

Marian Mina, președinte Consiliul Județean Giurgiu: “Nu le-a derulat DRDP, nu știu să vă răspund, CNAIR credeți-mă, nu cred că pot să va răspund eu de la CJ de ce dl Cuc a făcut teatru ieftin și a rupt contractul de față cu presa.”

În primul său mandat, Răzvan Cuc a fost susținut pentru preluarea Ministerului Transporturilor de Niculae Bădălău.

Niculae Bădălău, senator de Giurgiu:

“-Ăla e un program național, al Transporturilor.

- Ați avut ministru de la Giurgiu, șefi DRDP de la Giurgiu…

- Din păcate, domnul ministru nu a ajutat județul.

- Dumneavoastră l-ați propulsat.

- Câteodată mai ai și mâna proastă.”

Tot în primul mandat al lui Răzvan Cuc la Transporturi, fiica lui Niculae Bădălău a fost angajată la Aeroportul București, iar soțul acesteia a fost numit în Consiliul de Administrație al Tarom.

Niculae Bădălău, sentaor de Giurgiu:

“-Cum a ajuns fiica la aeroport?

-Și-a dat demisia de 6 luni, un an…

-Cum a ajuns să dea concurs?

-A terminat univeristatea…

-Dar soțul?

-Excelență, capacitatea lui, nu eu l-am promovat, nu era soțul fiicei mele la acel moment

-Dar vă cunoșteați.

-Cred că-l văzusem de două ori.”

Răzvan Alexandru Marica, soțul fiicei lui Niculae Bădălău, a absolvit universitatea Spiru Haret și are un Masterat de la Universitatea Dimitrei Cantemir. Înainte de numirea în Consiliul de Adminsitrație al Tarom, lucra pentru firma familiei Bădălău - NBG. Numirea a fost făcută în timpul primului mandat al lui Răzvan Cuc: pe 23 iunie 2017.

Giurgiu este un județ în care s-au investit sute de milioane de euro, însă viața oamenilor nu s-a îmbunătățit pe măsura banilor cheltuiți. Așezat strategic între Dunăre și Capitală, județul pierde bani și oportunități pentru că politicieni de la toate partidele aruncă vina de la unul la altul și pierd ani de zile impotmoliti în hârtii, proceduri și interese de partid.