Începerea anului școlar 2025, sabotată de profesori. Unii dintre ei nu exclud intrarea în grevă

Acest lucru este întărit de protestele zilnice care au loc în București și alte orașe ale țării, unele sindicate anunțând deja că vor participa la manifestația din Capitală, organizată luni, 8 septembrie, chiar în ziua începerii anului școlar.

Peste 150 de persoane, membri ai sindicatelor aparţinând CNS Cartel Alfa Braşov, au participat, miercuri, în faţa Palatului Administrativ, la o acţiune de protest împotriva măsurilor legislative adoptate în ultima vreme de Guvern în domeniul social şi economic.

Liderul Cartel Alfa Braşov, Fănică Gabor, a precizat pentru Agerpres, că sindicaliştii au depus la Instituţia prefectului o listă cu revendicări, ei cerând un salariu minim decent, pensii echitabile pentru toţi cetăţenii, "nu discreţionare, pentru unii mari, pentru alţii mici", dar şi respectarea legislaţiei române privind încheierea contractelor de muncă, "pentru că guvernanţii intră cu picioarele în relaţiile dintre angajator şi angajat".

"Guvernanţii au decis să ia bani de la noi, de la cetăţeni, fără să ţină cont că şi ei sunt cetăţeni ai României. Să ia în primul rând de la ei înşişi, că ei au adus ţara în haosul acesta, să plătească ei primii şi apoi plătim şi noi. Tot auzim 'austeritate, austeritate'. Să înceapă cu ei şi apoi să plătim şi noi, cu parlamentarii, cu instituţiile care cheltuie bani, nu cu cetăţeanul de rând, cu pensionarii, cu mamele care sunt în concediu de creştere a copilului. Mesajul cu care am venit astăzi şi vrem să li-l transmitem este că nu suntem de acord cu modul în care fac ei politică. Guvernanţii nu au un dialog real cu noi, aşa cum prevede legea, ca deciziile să se ia în comisiile de dialog social. Un parlamentar are 7.000 de euro sumă forfetară pe care nu poate să o justifice, sunt oameni în consiliile de administraţie ale companiilor naţionale care iau pentru o şedinţă mai mult decât un angajat pe lună, despre asta este vorba", a declarat Fănică Gabor.

Citește și

De ce grecii decorează în mod tradițional o barcă în loc de un pom de Crăciun

Conform acestuia, următoarea acţiune de protest a Cartel Alfa în Braşov se va desfăşura pe 10 septembrie.

"Dacă nu îşi revizuiesc comportamentul, data viitoare vom fi şi mai mulţi aici, în stradă, şi vom merge şi la Bucureşti peste ei", a menţionat liderul sindical.

Până atunci, reprezentanţii sindicaliştilor din învăţământ de la "Spiru Haret", afiliat Cartel Alfa, vor participa la protestul din 8 septembrie, de la Bucureşti, a precizat liderul sindical Daniel Chiţu.

Potrivit acestuia, la fel ca şi colegii din ţară, membrii sindicatului sunt nemulţumiţi de ultimele măsuri ale Ministerului Educaţiei, printre care şi cea privind creşterea normei didactice, şi, dacă acţiunile de protest nu vor avea un ecou, nu exclud intrarea în grevă la începutul anului şcolar.

La protestul de miercuri au participat şi reprezentanţi ai Solidarităţii Sanitare, precum şi ai altor sindicate afiliate CNS Cartel Alfa.

Preşedintele sindicatului "Şcoala Prahovei": Nu vom asista în curtea şcolii la deschiderea anului şcolar

Preşedintele Sindicatului "Şcoala Prahovei", Ionuţ Duţă, a declarat, miercuri, referindu-se la boicotarea începerii anului şcolar, că profesorii, învăţătorii, educatoarele nu vor asista la festivităţile de deschidere a noului an, ci vor merge în clasă cu elevii.

"Pentru data de 8 septembrie, noi nu am făcut referendum pentru intrarea în grevă. Am făcut un referendum pentru boicotarea începerii anului şcolar. (...) Profesorii, învăţătorii, educatoarele se vor prezenta la şcoală, pentru că nu putem dezamăgi părinţii şi copilaşii (...), dar nu vom asista în curtea şcolii la deschiderea anului şcolar cu declaraţii sforăitoare ale politicienilor, ale primarului, poliţistului, preotului şi aşa mai departe, care spun cuvinte goale şi ţin copiii câte o oră - două să îi bată soarele în cap şi îi pun să şi aplaude", a afirmat Duţă.

Potrivit acestuia, cadrele didactice vor merge cu elevii în clase.

"Ne vom lua copiii de mână, vom merge în clasă, nu vom da manualele, vom sta cu ei, îi vom supraveghea până îi vom trimite acasă, dar vrem să întoarcem spatele acestor gesturi de faţadă", a adăugat preşedintele Sindicatului "Şcoala Prahovei".

Ministerul Educaţiei: În majoritatea covârşitoare a claselor nu avem schimbări; măsurile fiscal-bugetare afectează clasele sub efectiv

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a informat, luni seara, că în majoritatea covârşitoare a claselor nu există schimbări în anul şcolar 2025 - 2026, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv.

După reorganizarea celor 507 unităţi de învăţământ şi creşterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă.

În acest context, Ministerul Educaţiei a precizat că "majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra şi în noile limite".

"În majoritatea covârşitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situaţia claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime şi maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0,5% din totalul claselor de învăţământ primar şi gimnazial din anul şcolar 2024 - 2025) şi, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu. De asemenea, în anul şcolar 2024 - 2025 au funcţionat la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său. Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească uşor ponderea învăţământului simultan (la nivel primar şi gimnazial), în estimarea ministerului de la 6% în prezent la 7,5%. Din nou, acest procent nu iese din diverse repere europene", a arătat Ministerul Educaţiei.

Conform sursei citate, ţinta ministerului rămâne una flexibilă: reducerea învăţământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în şcoli unde pot avea acces la un proces educaţional standard (aşa cum tind spre exemplu practicile educaţionale din Finlanda) sau derularea învăţământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunităţii locale şi evaluarea educaţională a inspectoratelor şcolare (aşa cum tind, spre exemplu, practicile educaţionale din Franţa şi Irlanda).

"Ministerul Educaţiei şi Cercetării va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul şcolar 2025 - 2026 atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală", a dat asigurări instituţia.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! A murit pe teren, chiar în timpul meciului, dintr-un motiv bizar