Gunoiul, sursă valoroasă de căldură și de energie electrică. Cum pot fi încălzite locuințele cu ajutorul deșeurilor

×
Publicitate

Folosite de mulți ani în țările dezvoltate, centralele care transformă gunoiul rezidual în căldură pentru locuințe sau chiar în energie electrică, încep să fie luate în calcul și la noi.  

Încălzirea pe timp de iarnă costă tot mai mult, așa că aceste centrale pot fi o soluție bună. În plus, ne scapă și de gunoiul pe care nu știm să îl gestionăm și care poluează solul și apele.

În Viena, de mai bine de 50 de ani, gunoiul este privit ca o resursă extrem de valoroasă.

Zilnic, la o stație de tratare a deșeurilor, ajung tone de gunoi care, cu ajutorul unor utilaje performante care nu poluează sunt transformate în agent termic.

Jumătate din locuințele din Viena sunt încălzite cu ajutorul gunoiului

Practic, cu ajutorul gunoiului sunt încălzite aproape jumătate de milion de locuințe din Viena.

Stația, unde sunt incinerate deșeurile, aparține statului austriac, iar căldura ajunge în casele oamenilor printr-un sistem centralizat. Deși arderea gunoaielor poluează foarte mult, sistemul de acolo este atât de performant încât în natură nu ajunge niciun fir de fum.

Și România ar putea să-și încălzească o mare parte din locuințe dacă ar implementa un sistem asemănător, mai ales că gunoi este din belșug.

Numai Bucureștiul produce anual peste 560.000 de tone de deșeuri. Vestea bună este că, în unele locuri, autoritățile intenționează să instaleze astfel de centrale.

În Cluj-Napoca, de pildă, gunoiul de la Pata Rât ar putea încălzi un cartier întreg.

O astfel de stație costă zeci de milioane de euro, însă investiția poate fi recuperată rapid, mai ales că gunoiul cu care este alimentată este generat oricum de populație.

Vorbim de tot ce ajunge la gunoi într-o gospodărie, exceptând sticla și metalul, care pot fi reciclate.

Cristian Dincă, Universitatea Politehnică din București: „Este o instalație de gazeificare. Asta înseamnă că aici putem să depozităm acele deșeuri, oricare ar fi ele urmând să fie prelucrate terminc, la un nivel de temperatură de 800-1.000 de grade celsius. În urma descompunerii termice apar trei produse, dintre care cel mai important este gazul de sinteză care ar putea să fie valorificat ulterior într-o instalație energetică, de regulă, motoare termice, fie că vorbim de motor cu ardere internă, fie că vorbim de turbine cu gaze”.

Resturile care rămân în urma procedurii pot fi și ele refolosite ca îngrășământ natural pentru culturi.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Regiuni întregi vor deveni de nelocuit în următoarele decenii. Cine este „ucigașul tăcut” care va omorî tot mai mulți oameni

Regiuni întregi de pe glob vor deveni de nelocuit în următoarele decenii din cauza valurilor de caniculă care vor fi mai frecvente şi mai intense.

Klaus Iohannis avertizează că schimbările climatice îi pun în pericol pe români. „Provocarea este majoră”

Președintele Klaus Iohannis a avertizat că schimbările climatice au implicații directe asupra siguranţei şi bunăstării cetăţenilor din România, Europa şi întreaga lume.

Ministrul Mediului: Pădurea „nu poate deveni grădină botanică” și trebuie să asigure resurse pentru industrie în Europa

Pădurea trebuie să asigure resursele necesare pentru industrie și energie și „nu poate deveni o grădină botanică”, potrivit Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos.

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.