Greșeala cea mai mare care conduce la risipa mâncării. Cum putem practica gastronomia sustenabilă
Nu mai umpleţi coşul de gunoi cu resturi provenite, în special, de la legume. Cojile pot fi transformate în diferite feluri de mâncare. Conceptul se numeşte gastronomie sustenabilă şi are ca scop reducerea risipei alimentare.
A fost îmbrăţişat şi de bucătării români, care ne învaţă, în plus, să mergem la cumpărături abia atunci când ştim exact ce vrem să preparăm.
Pentru pui vienez, pe masă avem: carne de pui, ciuperci, ardei, ceapă și verdețuri.
Cum gătește un bucătar fără să arunce nimic la gunoi
Reporter: „Ne arătați și nouă ce ați aruncat până acum la coșul de gunoi?”
Cristian Zamfir, bucătar: „Doar colile, absolut nimic.”
Reporter: „Deci nici urmă de aliment.”
Zamfir: „Materii prime nu, nu se aruncă nimic.”
Reporter: „Și ce ați făcut cu cojile, cu codițele de la ciuperci?”
Zamfir: „În primul rând, ciupercile cred că nu ar trebui să fie curățate. Eu prefer mai mult să le spăl. Pentru că dacă le tăiem, își pierd din proprietăți. Tot ce înseamnă codițe se folosesc să facem stocuri care se folosesc la alte preparate.”
Cu alte cuvinte, toate semințele, tulpinile ori cotoarele de legume la fel și oasele de pe care luăm carnea pot fi fierte şi transformate într-o supă foarte concentrată cu care putem da gust și altor mâncăruri. Iată, de pildă, ce putem să facem cu cojile de cartofi.
David Răileanu, bucătar: „Cojile de la cartofi au fost reproduse într-un sos pentru a avea o concentrație mai mare de amidon. Au fost fierte înainte de a pune cartofii în apă. Pentru că am folosit și cojile de cartof, am reușit să avem o concentrație mai mare de gust.”
Joi, mai mulţi elevi au învăţat de la bucătari cum să reducă risipa. Unii au venit cu resturile de prin frigider şi le-au refolosit. Au făcut salate, chipsuri din coji de cartofi, crutoane din pâine învechită ori jeleu din cotoare și coji de mere. Sunt foarte importante și porțiile.
Când se produce cea mai mare risipă
De altfel, cea mai multă risipă se produce totuși pentru că avem tendința să cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Ar fi bine ca înainte să mergem la cumpărături, să ne facem un plan, de la care să încercăm să nu ne abatem. Ne gândim ce am vrea să gătim în zilele următoare, pentru câte persoane, și punem în coș doar ingredientele de care avem nevoie.
Alexandru Spânu, bucătar: „Vrei să faci o ciorbă acasă, dar niciodată nu calculezi câte persoane sunt în casă și cât mănâncă din acea ciorbă. Vrei să mănânci o zi, două, trei? Dacă facem o ciorbă și mâncăm doar într-o zi și rămâne jumătate de oală, o aruncăm a doua zi.”
Potrivit ultimelor raportări, România este pe locul nouă în topul țărilor europene care risipesc mâncare. Deşi vorbim despre un fenomen, oficialii noștri preferă să tacă.
Ce spune Petre Daea despre situația risipei alimentare din România
Petre Daea, Ministrul Agriculturii: „N-aș vrea să dau aceste cantități din respect pentru cifre.”
Reporter: „Și din respect pentru oameni, ne puteți zice?”
Daea: „Da. Nu dau cantitățile, dar o să dau procentele, din respect pentru oameni. Din 2016 până acum s-a redus risipa alimentară cu ăăăă... cu ăăă... cinci procente!”
Ioan Oleleu, președintele ANSVSA: „Nu aș dori să vehiculez procente în momentul de față. Suntem într-o analiză continuă.”
Totuși, cei din Ministerul Agriculturii au anunţat în urmă cu câteva luni că în România se aruncă anual la gunoi 2,5 milioane de tone de alimente.
Etichete: general,
Dată publicare:
