O cantitate mare de mâncare de la restaurante ajunge la gunoi, la final de zi. Soluția propusă de Ministerul Agriculturii

În fruntea listei sunt restaurantele, cantinele și firmele care organizează evenimente cu mulți oameni. Se întâmplă asta pentru că, spre deosebire de magazine unde alimentele sunt ambalate, nu pot dona atât de ușor tot ce le rămâne.

În bucătăria unui restaurant din Capitală, oalele pline cu mâncare clocotesc pe foc, iar bucătarii nu știu cum să umple mai repede farfuriile. Și, totuși, la finalul zilei foarte multă mâncare ajunge direct la gunoi.

Oana Șnel, managerul unui restaurant: La mâncarea gătită rămâne. Rămân sosuri, bucățele de carne și pe acestea nu putem să le donăm, spre exemplu, la sfârșitul zilei unei asociații. Și atunci suntem nevoiți să o aruncăm. Sâmbăta și duminica cantitatea e dublă față de cursul săptămânii.

În momentul de față, în România, există o inițiativă legislativă potrivit careia ospătarul ar putea fi obligat să întrebe fiecare client care nu a mâncat tot din farfurie dacă dorește restul la pachet. Iar restaurantele ar trebui să vă pună la dispoziție caserole. De altfel, faptul că mâncarea rămasă poate fi luată acasă ar trebui specificat și în meniu.

Oricum, în România, în ultima vreme să ceri la pachet a devenit un lucru normal.

Problema este că în restaurantele în care se servește mâncare a la carte, bucătarii pregătesc dinainte cantități mari din felurile pe care le au în meniu. Astfel, potrivit unei analize a patronatelor din HoReCa, trei sferturi dintre localuri risipesc zi de zi.

Codruț Nicolau, directorul general al unui emitent de carduri: 70% dintre ele sunt materii prime, fie că vorbim de produse de carne, fie că vorbim de fructe sau legume. Din zona de mâncare procesată, cam 30%.

În topul risipei conduc cantinele, firmele de catering și cele care organizează evenimente cu mulți oameni.

Ion Biriș, președintele HORA: Noi plătim foarte mulți pentrru colectarea, distrugerea acestor alimente și e mai ieftin să cumpărăm caselore ca oamenii să își ia acasă.

Aproape toate aceste preparate sunt în stare bună la final de zi și ar putea fi donate. Doar că legea împotriva risipei alimentare nu are nici până acum norme de aplicare, spun activiștii. Astfel, nimeni nu riscă.

Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru Alimente: Nu există niciun detaliu, nimic specificat, cum să se facă acest lucru. În ce condiții, în ce ambalaj, cât timp mai poate fi folosită hrana. Tocmai pentru că paleta este largă. De la ciorba zilei care poate că rămâne într-un restaurant, la produsele care sunt la evenimente și avem cașcaval feliat, salam feliat.

Și din această cauză, România aruncă la gunoi peste 2,5 milioane de tone de alimente anual. Tocmai de aceea Ministerul Agriculturii a lansat un ghid care ne poate ajuta să fim mai cumpătați. Suntem încurajați să mergem mai des la cumpărături, dar să luăm doar strictul necesar, să depozităm corect alimentele, să avem un frigider ordonat, să facem compost și să fim atenți la etichete. Multe produse pot fi consumate și după trecerea perioadei de valabilitate.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”