"Greșelile" pe care le fac mulți români când își construiesc case. Ar putea duce la un dezastru urbanistic

Dată publicare: 02-04-2021 00:00
Dată actualizare: 04-04-2021 20:19


Satul tradiţional românesc are de suferit după ce ani la rând fiecare a construit după propriul gust. Ca să evite un dezastru urbanistic, în Cluj, situaţia s-ar putea schimba.

Consiliul Judeţean a apelat la câţiva arhitecţi care să-i îndrume pe cei care vor să ridice sau să renoveze o casă. Mărimea, materialele şi culorile folosite, toate ar trebui să fie în concordanţă cu tradiţia - spun specialiştii.

Comună Aiton, din judeţul Cluj, a câştigat în ultimii ani noi locuitori mutaţi de la oraş. Uşor, uşor, frumuseţea satului tradiţional românesc s-a şters.

Adina Sztahura, arhitect: „Nu s-a regăsit niciodată această culoare în rural, în general. Culorile folosite de obicei sunt deschise: alb, gălbui... Şi acoperişul, învelitoarea din tablă va luci când bate soarele… Nu se încadrează. De obicei în aceste sate se făceau învelitori din țiglă ceramică.”

Arhitecţii nu sunt de acord cu cei care au înlocuit podul cu mansarda, au ridicat 2-3 etaje şi garduri înalte. Specialiştii recomandă că amprenta la sol să nu fie mare, în schimb curtea să fie generoasă, acoperişul din țiglă şi zidăria neutră.

Adina Sztahura, arhitect: „O casă veche din anii 40. A fost reabilitată de curând. Este o casă din chirpici, nu s-ar zice, dar prin faptul că a fost tencuită cu materiale: var, care lăsa să respire peretele, s-a folosit lemn, s-a folosit țiglă din ceramică. Este o casă încadrată în specificul local."

În prezent, 14 comune din judeţul Cluj au adoptat ghidul de arhitectură rurală realizat de Ordinul Arhitecţilor, cu reguli clare privind materialele şi culorile folosite. Experţii nu acceptă case roşii, galbene, portocalii sau roz.

Călin Fărgaciu, primar: „Toate casele din acest cartier vor avea un tip de arhitectură impusă prin caietul de sarcini. În acest cartier nu o să vedeţi inox, nu o să vedeţi policarbonat, nu o să vedeţi plastic sau metal."

Arhitecţii spun că fenomenul de urâţire a zonelor rurale din România a fost accentuat de pandemie, când mulţi au vrut casă cu grădină.

Adina Sztahura, arhitect: „De ce să îţi faci o casă mediteraneana când tu stai în Transilvania?”

Daniela Maier, arhitect-şef în Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania: „Am socotit că putem face orice dacă suntem proprietari. Să uităm că avem o responsabilitate atunci când facem parte dintr-o comunitate. S-a început de la volume care nu se încadrau în specificul local, la materiale, la culori, la detalii care nu sunt specifice."

Consiliul Judeţean Cluj a plătit 90.000 de lei ca echipa de arhitecţi să întocmească ghiduri personalizate pentru fiecare zonă.

Claudiu Salanță, arhitect-şef la Consiliul Judeţean Cluj: „Până la sfârşitul anului o să ajungem undeva la 30 de comune care vor avea implementate acest regulament de urbanism.”

În timp graficele de arhitectură vor fi obligatorii, iar cei care nu se vor conforma risca amenzi foarte mari.


VIDEO PROTVPLUS.RO