Fonduri europene pentru România. Specialiștii spun că statul nu are oameni pregătiți să folosească eficient banii
România ar urma să primească o sumă uriașă, de peste 31 de miliarde de euro, din fonduri europene, pentru următorii șase ani.
Banii trebuie folosiți pentru digitalizarea instituțiilor publice, construcția de autostrăzi și drumuri și modernizarea spitalelor. Dar statul nu are oameni pregătiți să pună în practică eficient noile proiecte, spun specialiștii.
Din actualul program european de coeziune, România a reușit să accese doar jumătate din fondurile puse la dispoziție.
Pentru prima dată, autoritățile europene vor aloca fonduri pentru proiecte regionale astfel încât banii să fie folosiți punctual în funcție de specificul și nevoile fiecărei zone geografice.
În total, sunt opt proiecte regionale care vor fi administrate de consiliile județe, grupate în asociații de dezvoltare regionale.
În paralel, vor funcționa alte nouă programe naționale coordonate de ministerele Dezvoltării, Fondurilor Europene și Digitalizării.
Peste patru miliarde de euro vor fi folosiți pentru digitalizare
Peste 4,33 miliarde de euro vor merge în zona digitalizării. Practic, Uniunea Europeană oferă bani pentru a crea sisteme inteligente de date, astfel încât să nu mai existe, de exemplu, cozi la ghișeele instituțiilor publice.
Casele de pensii județene, primăriile sau consiliile județene pot primi fonduri pentru a-și îmbunătăți serviciile. Și tot cu acești bani se pot organiza cursurile de formare pentru elevi și profesori, astfel încât să își dezvolte abilitățile digitale.
Dezvoltarea energiei verzi
Comisia Europeană pune la dispoziție aproape șapte miliarde de euro pentru proiecte mari ce țin de sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, crearea de spații verzi sau reabilitarea clădirilor.
Banii pot fi folosiți pentru montarea de panouri fotovoltaice, astfel încât să obținem mai multă energie regenerabilă.
Europarlamentar: „Noi avem acces la bani, dar asta nu înseamnă că îi vom și primi”
Bani europeni pot fi atrași inclusiv pentru a crea sisteme moderne de reciclare și reutilizare a deșeurilor. Asta în condițiile în care România este codașa Europei la reciclare, cu o rată de patru ori mai mică decât media europeană.
Alin Mituța, europarlamentar: „România are acces la acești bani, dar banii respectivi vin pe bază de proiecte. Dacă România va fi capabilă să depună proiecte mature din punct de vedere tehnic, atunci Comisia Europeană va putea face plățile. Dacă nu va depune proiecte, banii nu vor veni. Noi avem acces la bani, dar asta nu înseamnă că noi îi vom și primi”.
Peste 2,3 miliarde de euro pot fi accesate pentru reabilitarea spitalelor din întreaga țara. Alte șapte miliarde, pentru dezvoltarea mijloacelor de transport public, a trenurilor și căilor ferate, și tot atâtea milioane pentru a crea noi locuri de muncă, astfel încât să scadă șomajul în rândul tinerilor.
Potrivit datelor INS, rata șomajului depășeste 22%. Comisia Europenă ne oferă bani și pentru proiecte sociale de antreprenoriat care să facileze accesul la educație pentru copiii aflați în situații de risc.
Florian Marin, specialist în fonduri europene: „Țara noastră are un deficit de capacitate de absorție. Nu are entități pregătite din punct de vedere managerial și financiar să absoarbă aceste resurse. Trebuie să avem specialiști și oameni pregătiți, capabili să convertească aceste resurse în proiecte, în măsuri benefice pentru români, pentru că aceste resurse pentru asta sunt”.
Din programul de coeziune pentru anii 2014-2020 , România a reușit să acceseze doar 53% din sumele puse la dispoziție pentru politica de coeziune și politică agricolă comună.
Etichete: digitalizare, fonduri europene, somaj,
Dată publicare:
