Fondul Suveran al Norvegiei, în centrul unei crize politice majore din cauza investițiilor în companii israeliene
Cel mai mare fond suveran din lume se află în mijlocul unei controverse fără precedent care amenință să redefinească peisajul politic norvegian înaintea alegerilor parlamentare din 8 septembrie.
Investițiile Fondului Suveran al Norvegiei în companii israeliene au declanșat o dezbatere publică intensă care divizează scena politică și pune sub semnul întrebării principiile etice de funcționare ale unei instituții care gestionează active în valoare de 2.000 de miliarde de dolari.
Polarizare politică în jurul unei decizii economice
Campania electorală norvegiană s-a transformat într-un câmp de bătălie ideologic în care partidele de dreapta și cele de stânga adoptă poziții diametral opuse privind strategia de investiții a fondului. Formațiunile de dreapta, care sondajele le creditează cu o potențială majoritate fragilă în viitorul parlament, militează pentru menținerea actualei politici de investiții, considerând că aceasta respectă principiile de diversificare și rentabilitate ale portofoliului.
În contrast, partidele de stânga cer o schimbare radicală de abordare, solicitând "retragerea completă a fondului din companiile implicate în ceea ce numesc războiul ilegal al Israelului în Gaza". Presiunea politică a atins cote maxime când Partidul Socialist de Stânga a anunțat public că va sprijini un viitor guvern laburist doar dacă acesta acceptă retragerea totală a investițiilor din companiile israeliene.
"Cea mai gravă criză" din istoria fondului
Magnitudinea controversei a fost recunoscută chiar de către conducerea fondului. Directorul Nicolai Tangen a caracterizat situația drept „cea mai gravă criză" din cariera sa, subliniind că miza depășește aspectele strict financiare. Tangen a avertizat că este vorba despre „încrederea publică în administrarea celor 2.000 de miliarde de dolari pe care fondul îi gestionează", evidențiind faptul că legitimitatea instituției este pusă la încercare.
În ultimele luni, fondul a luat deja măsuri concrete pentru a răspunde criticilor, vânzând participații la 23 de companii israeliene. Cu toate acestea, portofoliul mai include încă investiții evaluate la 19 miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a aproximativ 1,85 miliarde de dolari. Ministrul de finanțe Jens Stoltenberg a confirmat că „noi dezinvestiri sunt așteptate", sugerând că procesul de retragere graduală va continua.
Presiuni interne asupra guvernului laburist
Dezbaterea exercită o presiune considerabilă asupra actualului guvern laburist, care se află într-o poziție delicată, fiind criticat atât de opoziție, cât și din interiorul propriei coaliții. Executivul condus de laburiști trebuie să navigheze între imperativul de a păstra coerența politicii externe norvegiene și necesitatea de a răspunde așteptărilor electoratului de stânga, care constituie o parte importantă din baza sa de susținere.
Fondul Suveran al Norvegiei, alimentat de veniturile substanțiale din exploatarea petrolului și gazelor naturale, investește în aproape 9.000 de companii la nivel global, fiind considerat un model de transparență și responsabilitate în industrie. Din 2004, instituția funcționează conform unor reguli etice stricte care interzic finanțarea companiilor implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
Criza actuală testează aceste principii etice în contextul unui conflict internațional complex.
