Explicatia aberanta pentru care medicii din Romania isi risca astazi vietile in aceste "BOMBE CU CEAS" vechi de zeci de ani
Pentru tragedia produsa in varful muntelui nu exista scuze. Un avion performant, cumparat cu peste un milion de euro pentru misiuni umanitare, zace prin hangar.
Acum a intrat iarasi in revizie, iar in ultimii doi ani a participat la numai doua prelevari de organe. Asta in timp ce in 2013 medicii salvatori au facut peste o suta de zboruri umanitare in "bombele cu ceas" , adica acele avioane vechi de zeci de ani.
"Va asigur, stimati medici si profesionisti, de tot spirijinul meu si al Ministerului Sanatatii. Nu pot sa nu remarc CU SATISFACTIE ca munca dumneavoastra onorabila se desfasoara uneori in conditii dificile..."
Asa suna, acum o jumatate de an, prima declaratie a ministrului sanatatii Eugen Nicolaescu, de recunoastere a meritelor celor implicati in transplant. In spatele alegerii nefericite a termenului "cu satisfactie" se ascunde insa acceptarea unor situatii revoltatoare.
Alegeri 2024
09:50
Nicușor Dan: Am votat și acum cum votez de 35 de ani pentru democrație și pentru o direcție Occidentală a României
09:32
Ilie Bolojan, după vot: "Am votat pentru un preşedinte responsabil, pentru o Românie modernă şi europeană"
09:09
Marcel Ciolacu: „Am votat pentru o Românie cu o voce puternică în lume, al cărei președinte să muncească pentru țară”
09:05
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2024 - prezența la vot în timp real. Ce grupe de vârstă au votat la primele ore
Achitat cu doi ani in urma, cu un milion de euro, bani stransi prin colecta publica, avionul modern de tip Chayenne Peiper a facut doar doua curse pentru transplant. A ajuns in tara in august 2012, dar momentul primului zbor a fost amanat de la luna la luna.
"Suntem chiar in ultimele zile de pregatire. Avionul a fost cumparat din 2% pentru urgentele majore. Cum transplantul face parte din aceasta categorie de urgente, conform legislatiei, ei vor avea acest avion la dispozitie.", declara Raed Arafat pe 25 martie 2013.
Fatalitate sau nu, intai a intarziat pregatirea celor 6 piloti; apoi, contractorul a intarziat livrarea unor echipamente, pentru ca mai tarziu responsabilii sa-si dea seama ca ii lipseau chingile de ancorare, pentru targi si aparatura.
"Incepem sa pornim cu el la activitate. Avionul SMURD este intr-o faza foarte avansata pot sa spun. Noi am sperat sa fie mult mai repede, am tot intarziat, dar am intarziat justificat.", declara Raed Arafat in 16 aprilie 2013.
Abia in vara lui 2013, Ministerul Sanatatii a reusit sa anunte cu mandrie ca avionul asteapta prima misiune umanitara.
Din pacate, pe 10 si 28 noiembrie, la Iasi si la Cluj au fost singurele sale zboruri pentru transplant. Din decembrie, apelul de sprijin al coordonatorului national de transplant a primit un raspuns sec. "Avionul este in revizii si reparatii la Aerostar Bacau pana pe 20 ianuarie. Iar ii lipseste o piesa."
Asadar, pana in ziua fatidica, misiunile au continuat asa cum au fost toate celelalte: riscante pentru medicii salvatori. Agentia de Transplant a avut la indemana cele doua mici avioane, vesnic carpite de tehnicieni. Fara truse adecvate de prim ajutor, fara mijloace de avertizare, rezerve de apa si hrana.
Ca sa nu mai vorbim ca din arsenalul atat de sarac cu care pleaca la lupta echipele, lipseste acel element fara de care putini medici din Vestul Europei ar accepta sa riste - minima recompensa baneasca. Din 2009, semnata de Raed Arafat, si pana anul trecut a zacut intr-un sertar al Ministerului Sanatatii hartia care permitea plata, cu o jumatate de norma, a oamenilor care coordoneaza transplantul.
Asadar, dupa un an de voluntariat in transplant cu siguranta minima, risc maxim pentru medici, se impune o o intrebare dureroasa: cati dintre noi ar raspunde prezent la fiecare apel, ca sa primeasca in schimb de la oficiali bataie de joc?
